Alexandr Bannicov

Alexandr Bannicov este unul dintre milionarii declaraţi din Parlament. Pentru anul 2014, deputatul a avut un venit de circa 1,5 milioane de lei. Parlamentarul este asociat în trei firme, în fiecare cu o cotă de 25%, printre acestea şi Tina SRL, care deţine o reţea de magazine de electrocasnice şi veselă. Curios este faptul că această firmă este fondatoarea altor 20 de companii.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior că firma Betalan, fondată de copiii şi soţia lui Bannicov, arendează 30 de hectare în Ocolul Silvic Ghidighici. Terenul nu se regăseşte însă în declaraţia deputatului cu privire la venituri şi proprietăţi. În baza de date a Moldsilva, la capitolul contacte ale persoanelor care închiriază pădurea din Ghidighici este indicat un număr de telefon fix. La acest număr au răspuns angajaţii firmei Tina, şi nu cei de la Betalan, cea cu care Moldsilva semnase contractul de arendă, potrivit investigaţiei CIJM.
 
Alexandr Bannicov este deputat din 2010, fiind membru al Comisiei agricultură şi industrie alimentară din Parlament. Anterior, în timpul Guvernului Tarlev şi Greceanîi a fost directorul Departamentului de Privatizare, dar şi director al Agenţiei Funciare şi Cadastru. Mai mulţi ani în urmă, Curtea de Conturi a constatat că în perioada 2004-2006, instituţia condusă de Bannicov nu a efectuat un control adecvat asupra asigurării integrităţii patrimoniului public. Astfel, dacă la 24 noiembrie 2006 proprietatea transmisă în gestiune constituia 20,5 milioane de lei, la 2 iulie 2007 valoarea acesteia s-a micşorat până la 10,8 milioane de lei. În 2007 Alexandr Bannicov a fost criticat şi de Vasile Tarlev pentru că acesta nu a elaborat un sistem eficient de control la nivel central al utilizării terenurilor, inclusiv celor agricole, cu toate formele de proprietate. Tocmai din aceste motive parlamentarul a ajuns în 2010, în lista neagră a candidaţilor la funcţia de deputat, întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat din care face parte şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

Deputatul pare a fi şantajabil cu un dosar penal pornit pe numele fiului său, Alexandr Bannicov. În iunie 2014, tânărul în vârstă de 27 de ani, împreună cu un alt bărbat, au fost reţinuţi de angajaţii Brigăzii cu Destinaţie Specială “Fulger” şi procurori, fiind suspectaţi de trafic cu substanţe narcotice. “Este un dosar încurcat şi complex, pentru că e vorba de o reţea mare de persoane implicate. Identitatea unora încă urmează a fi stabilită. Alexandr Bannicov, alături de alte persoane, are statutul de învinuit", ne-a spus procurorul Artur Sârcu.

Deputatul mai deţine trei imobile (două apartamente şi o vilă – n.r.) în valoare totală de peste două milioane de lei şi un teren. Parlamentarul a mai declarat trei automobile în valoare de peste 300.000 de lei. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, legiuitorul a donat PCRM 50.000 de lei, la fel şi tatăl său Ivan Bannicov. În 2008, pe când deţinea funcţia de director al Agenţiei Relaţii Funciare şi cadastru, Vladimir Voronin, preşedintele ţării de atunci, l-a decorat cu medalia „Meritul Civic”. 

Anatolie Zagorodnîi

Şi Anatolie Zagorodnîi are imaginea şifonată. La alegerile parlamentare din 2009 şi 2010 numele deputatului a figurat în lista candidaţilor cu probleme de integritate, făcută publică de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat.

Zagorodnîi a fost inclus în lista neagră pentru că a utilizat poziţia de serviciu în interes personal şi de partid. “Deşi i-au fost alocate de la stat două loturi pentru construcţie, a obţinut spaţiu locativ foarte mare într-un cămin destinat angajaţilor bugetari fără locuinţă. A favorizat rude apropiate la obţinerea unor beneficii. În perioada alegerilor locale din 2007, a solicitat autorităţilor publice locale să acorde ajutoare materiale din Fondul de rezervă unor persoane, care, în realitate, nu erau defavorizate. Deputatul A. Zagorodnîi a semnat şi promovat proiecte de legi calificate de specialişti ca fiind supuse riscului de coruptibilitate şi care pot leza interesul public, între care cele privind privatizarea Air Moldova, a Complexului Hotelier Codru, a Cantinei Aparatului Guvernului şi a CET-urilor", potrivit constatărilor ICPC.

În 2009, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au relatat despre faptul că deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi şi-a făcut o locuinţă în stil european cu patru camere şi toate comodităţile în căminul Consiliului raional Hânceşti, din strada Chişinăului, 17, ocupând o suprafaţă de circa 100 de metri pătraţi. În acest spaţiu ar fi putut locui cel puţin două sa trei familii din cele 70 ale tinerilor specialişti din sectorul bugetar, care, la acel moment, erau pe listele de aşteptare ale Consiliul raional pentru a primi o locuinţă. Tot Consiliul raional i-a repartizat şi un lot în Hânceşti pentru construcţia casei, pe care deputatul l-a vândut la preţ de piaţă. Tot el a favorizat rude ca să obţină ajutoare materiale de la Întreprinderea pentru Silvicultură “Hânceşti-Silva”. 

În ianuarie 2013, comunistul Zagorodnîi a condus Comisia parlamentară care a cercetat cazul morţii omului de afaceri Sorin Paciu, rănit mortal la vânătoarea din decembrie 2012 la care au participat mai multe persoane cu funcţii publice, apropiate Partidului Democrat. Vânătoarea, despre care MAI a declarat că a fost una ilegală, a generat atunci disensiuni între liderii alianţei de guvernare, dar şi demisia mai multor oficiali, printre care şi cea a procurorului general Valeriu Zubco. Din 2005, de când este deputat, Anatolie Zagorodnîi a avut doar venituri din salariul de parlamentar. În declaraţia pe avere din 2012, Anatolie Zagorodnîi a declarat un automobil Mercedes 320 cu valoarea de 10.000 de lei (aproximativ 500 de dolari – n.r.), valoare mult sub preţul de piaţă al acestui automobil.

Boris Golovin

Boris Golovin este la primul mandat de deputat, anterior fiind viceministru al Sănătăţii în Guvernul Greceanîi şi consilier municipal. În Consiliul municipal Chişinău Boris Golovin a fost preşedinte al fracţiunii PCRM.

În mai 2010, Centrul Naţional Anticorupţie a deschis pe numele lui Boris Golovin un dosar penal. Funcţionarul era suspectat că pe timpul când deţinea funcţia de viceministru al Sănătăţii a autorizat cumpărarea frauduloasă pentru instituţiile medicale din Moldova a opt instalaţii de radiodiagnostic digital. Ofiţerii Anticorupţie au descoperit că aparatele nu corespundeau parametrilor incluşi în actele prin care s-a perfectat tranzacţia. Astfel, prejudiciul adus bugetului, anunţat atunci de oamenii legii, ar fi fost de 35 de milioane de lei.

Tot în 2010, în februarie, potrivit unei informaţii a CCCEC (actualul CNA), în acest caz a mai fost deschis un dosar penal, pe numele firmei care a livrat aparatajul, S&T Mold SRL. Cauza a fost pornită “pe faptul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înşelăciune şi abuz de încredere la realizarea instalaţiilor radiologice cu trei locuri de muncă DuoDiagnostic Digital, prin care bugetul a fost prejudiciat în proporţii deosebit de mari”. Un an mai târziu, la 24 februarie 2011, Procuratura Anticorupţie a ajuns la concluzia că factorii de decizie ai firmei nu au comis nimic ce ar întruni elemente de infracţiune şi au dispus încetarea urmăririi penale.

La fel, cauza deschisă împotriva factorilor de decizie de la Ministerul Sănătăţii nu s-a soldat cu rezultate. Iniţial a fost scos de sub acuzare Boris Golovin. Ulterior, potrivit unei note informative a Centrului Naţional Anticorupţie, la 30 noiembrie 2011, printr-o ordonanţă a procurorului, a fost dispusă “suspendarea termenului de urmărire penală pe caz, din motivul neidentificării persoanei care poate fi pusă sub învinuire”. Experţi în Drept susţin că astfel de motive pentru suspendarea urmăririi penale pot fi invocate doar dacă persoana bănuită de comiterea infracţiunii a decedat. 

Actualmente deputatul este şi profesor la Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Totodată, conduce Asociaţia Diabeticilor "Prodiab". Pe timpul când deţinea funcţia de consilier municipal, Boris Golovin a fost criticat dur şi acuzat că ar orchestra din umbră reforma spitalicească în municipiul Chişinău şi că ar avea interese personale la comasarea unor spitale din Chişinău. Fracţiunea sa a votat de mai multe ori decizii în conflict de interese, prin care Asociaţia diabeticilor a obţinut în locaţiune un imobil din strada Vlaicu Pârcălab, 55 (fostul sediul al postului de radio Antena C), dar şi încăperi din str. Vasile Alecsandri 103 lit. A (subsol, etajul 1). De asemenea, Boris Golovin a favorizat crearea Centrului Municipal de Diabetologie în baza spitalului extins „Sf. Arhanghel Mihail”. Fracţiunea pe care o conducea Boris Golovin a făcut de mai multe ori alianţă cu fracţiunea PL atunci când s-au luat decizii suspectate de tranzacţionism, cum ar fi alocarea imobilului din strada N.Iorga, 15, pentru sediul PL, dar şi pentru ca Partidul Comuniştilor să privatizeze lotul aferent sediului central din strada N. Iorga, 11. Consilierii din PLDM susţineau atunci că prin deciziile respective s-a comis un atac raider asupra proprietăţii municipale. CNA şi Procuratura Anticorupţie au anunţat că au pornit anchete penale, dar până în prezent nu se cunoaşte cum au evoluat. 

La sfârşitul anului 2015, Boris Golovin a fost selectat în urma unui concurs cu un singur concurent organizat de Ministerul Sănătăţii pentru ocuparea funcţiei de director la Centrul Naţional de Medicină Urgentă Prespitalicească. Crearea, în iulie 2015, a noii instituţii ca parte a reformării Serviciului de Urgenţă din Moldova, a fost criticată de experţi independenţi în politicile de sănătate. Boris Golovin îi va lua locul unui membru al PD, Iurie Crasiuc, care a îndeplinit interimatul acestei funcţii de la deschiderea Centrului. Aceasta este singura instituţie din ţară care preia şi gestionează apelurile de urgenţă medicală.

În 2008, Golovin a fost decorat de preşedintele Voronin cu medalia "Meritul Civic", pentru merite în dezvoltarea ocrotirii Sănătăţii, contribuţie la perfecţionarea procesului curativ-profilactic şi activitate metodico-organizatorică prodigioasă. Boris Golovin declară că deţine un apartament în Chişinău, un garaj şi o vilă în Rezina şi două terenuri. El are un automobil Volkswagen Sharan din 2008 şi conturi bancare de peste 190.000 lei şi 1.000 de euro. El mai indică că este asociat la Compania cu profil stomatologic Amdent-BV SRL . În ultimii doi ani (2013-2014) venitul deputatului a fost de 124.000 de lei. În campania electorală din 2014, Boris Golovin a donat 27.000 de lei, potrivit raportului financiar al PCRM.

Anatolie Gorilă

Anatolie Gorilă este unul dintre deputaţii despre care putem afirma că, oficial, s-a îmbogăţit odată cu obţinerea mandatului de deputat. În ultimii ani acesta şi-a cumpărat vilă, apartament, dar şi două maşini. Anatolie Gorilă a candidat pentru prima dată în alegerile parlamentare pe lista PCRM în scrutinul din 5 aprilie 2009, fiind pe locul 42. La acel moment, el era consilier raional la Cahul după ce anterior ocupase funcţia de vicedirector al Serviciului Grăniceri. La alegerile din iulie 2009 s-a aflat pe poziţia 53, iar la anticipatele din 2010 a urcat pe locul 25. În 2014 era deja pe poziţia 17 în lista electorală a PCRM.

În declaraţia de venituri pentru anul 2014 deputatul a arătat că are împreună cu soţia un venit anual de circa 470.000 de lei, bani proveniţi din salarii, deponente bancare şi premii. În afară de salariul de deputat, Anatolie Gorilă are şi o pensie lunară de peste 8.000 de lei de la Ministerului Afacerilor Interne.

Din declaraţiile de venituri reiese că cele mai multe investiţii în bunuri imobile şi mobile au fost făcute de deputat în anii 2012-2013. Astfel, în 2012 familia s-a ales cu o maşină şi un apartament. Un an mai târziu, în 2013 Anatolie Gorilă şi-a cumpărat o vilă de 56 de metri pătraţi, un teren şi un alt automobil.

Astfel, la moment familia Gorilă deţine două apartamente şi o vilă, dar şi un teren de 0,0678 hectare. În afară de aceasta, deputatul are două automobile - un BMW produs în anul 2002 şi un Mitsubishi Pajero din 2007. Anatolie Gorilă a cumpărat BMW-ul în 2012 cu 100.000 de lei, iar Mitsubishi în 2013, indicând că a achitat pentru acesta doar 5.000 de lei, cu toate că preţul de piaţă se ridică la câteva mii de euro.

De menţionat că la momentul când a intrat în politică, deputatul a indicat un venit de 96.000 de lei, bani proveniţi din salariul de consilier raional, depuneri la instituţiile bancare şi pensie. În 2010 familia avea un apartament cu două camere, cu suprafaţa de 80 de metri pătraţi, estimat la 400.000 de lei. Din declaraţiile depuse în anii următori reiese că Anatol Gorilă mai avea la acel moment un apartament în Chişinău, achiziţionat în anul 2008.
Deşi, potrivit declaraţiei de venit, are două apartamente şi o vilă, Anatolie Gorilă este unul dintre cei 49 de deputaţi care au solicitat în anul 2013 “examinarea posibilităţii identificării unui lot de pământ pentru construirea unui bloc locativ pentru asigurarea deputaţilor cu spaţiu locativ din cont propriu”. Alături de alţi colegi de partid Anatolie Gorilă a fost iniţiatorul proiectului hotărârii privind sărbătorirea aniversării a 655 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc, proiect respins de majoritatea parlamentară. Totodată, a înaintat, alături de alţi deputaţi, mai multe moţiuni de cenzură pentru Ministerul Educaţiei, condus la acel moment de Maia Sandu, dar şi Ministerul Afacerilor Interne. Alături de alţi colegi din fracţiunea comuniştilor a cerut demisia Guvernului Streleţ.


 
Continuarea citiţi pe anticorupţie.md