Potrivit sondajului, liberalul Dorin Chirtoacă este favorit în topul candidaţilor la funcţia de primar al Chişinăului. Pentru el au votat 21 % dintre respondenţi, ce-i drept un număr insuficient de voturi pentru a ajunge şef la Primărie din primul tur de scrutin.

Chirtoacă este urmat de candidatul Partidului Socialiştilor, Zinaida Greceanîi, pentru care şi-ar da votul 18 % dintre alegători. Candidatul PLDM, Serafim Urechean, ar acumula 6 %, reprezentantul blocului Iurie Leancă, Oazu Nantoi - 4 %, candidatul formaţiunii Partidul Nostru Ilian Caşu 3,5 %, cel al Partidului Democrat, Monica Babuc – 3,3 %, iar candidatul comuniştilor, Vasile Chirtoca - 2,3 %. Rezultatele cercetării arată însă că fiecare al treilea locuitor al municipiului Chişinău încă nu a decis pentru cine să-şi dea votul.

În consiliul municipal Chişinău, cele mai multe fotolii le-ar ocupa Partidul Socialiştilor, aproape 25 %. Pentru PL ar vota 18,4 %, iar pentru PLDM şi PCRM câte 8%. Blocul condus de Iurie Leancă ar fi votat de 6,7 % dintre respondenţi, iar Partidul Democrat de 6,5 %.

La scrutinul local din acest an rata de participare la urne ar putea fi mult mai mică comparativ cu alegerile parlamentare. Potrivit sondajului, doar 36 % dintre cei chestionaţi afirmă că sunt siguri că vor merge la vot. Sociologii au o explicaţie.

Preşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Victor Mocanu, a declarat că scăderea drastică a încrederii în partidele politice duce la pierderea încrederii în candidaţii la alegerile locale.

Potrivit studiului, locuitorii capitalei sunt nemulţumiţi de modul în care administraţia publică locală soluţionează problemele municipiului. Oamenii îi critică pe funcţionari că distribuie ilegal patrimoniul public, că nu repară drumurile distruse, că nu fac ordine în transportul public, iar Chişinăul încă mai miroase urât şi este plin de gunoi. Mai mult, oamenii cred că aceste probleme persistă, deoarece o bună parte dintre angajaţii Primăriei ar fi corupţi şi neprofesionişti.

Sondajul a fost realizat în prima jumătate a lunii mai, pe un eşantion de 1045 de persoane şi are, potrivit autorilor, o marjă de eroare de 3 %.