„Practica de angajare a răspunderii guvernului încalcă principiul separaţiei puterilor. Acest principiu, încălcat în mod constant, contribuie la erodarea statului de drept în Republica Moldova. Funcţia legislativă de adoptare a legilor în toate democraţiile aparţine în exclusivitate Parlamentului. În a doua jumătate a lui 2014, inclusiv în aprilie curent, Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului şi a adoptat o serie de legi, folosind această procedură. Astfel, 11 legi au fost adoptate în iunie, 7 în septembrie şi 4 în aprilie curent”, a subliniat directorul CReDO, Sergiu Ostaf.

În context, directorul Centrului a ţinut să menţioneze că în spaţiul european doar patru ţări au acest sistem de adoptare a legilor prin angajarea răspunderilor: Franţa, România, Republica Moldova şi Italia. Mai mult, Sergiu Ostaf a subliniat că în comparaţie cu Republica Moldova, în ultimii 15 ani în Franţa, România şi Italia, această modalitate de legiferare a fost interpretată de diverse instituţii în sensul limitării utilizării acestei funcţii de legiferare.

„Clasele politice din aceste ţări conştientizează că această procedură este excepţională şi nu trebuie abuzată. În Franţa, această procedură este aplicată doar în situaţii excepţionale şi doar în cazul a cel mult două legi. În România, Curtea Constituţională a mers pe formularea unor criterii care îngustează scopul şi discreţia utilizării de către Guvern a acestei proceduri. Nu este posibil de adoptat prin această procedură legi care afectează statul de drept. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale din România a îngustat puternic utilizarea acestei proceduri de către Guvern. În Italia, de exemplu, această procedură este utilizată doar cu consimţământul Parlamentului”, a menţionat Sergiu Ostaf.
 
În Republica Moldova, studiul CReDO arată că magistraţii de la Curtea Constituţională nu au examinat nici o sesizare depusă pe marginea adoptării a acelor peste 25 de legi, deşi există două sesizări depuse de PCRM şi PSRM în legătură cu adoptarea Politicii Fiscale, Bugetului de stat, Bugetului asigurărilor sociale şi Bugetul asigurărilor medicale pentru 2015.

„Curtea Constituţională niciodată nu a fost sesizată pe marginea adoptării acestor legi. Acest lucru a facilitat utilizarea abuzivă a acestui instrument în faţa Parlamentului. Dacă am fi aplicat criteriile din Franţa şi România vizavi de cele 22 de legi, rezultatul este unul uluitor. 20 din aceste legi ar fi fost considerate neconstituţionale. Dacă am fi aplicat jurisprudenţa României, atunci cel puţin jumătate din aceste legi ar fi fost considerate neconstituţionale. În momentul în care noi am fi aplicat criteriile din avizul Curţii Constituţionale a României, atunci 18 din cele 22 de legi aprobate prin această practică ar fi trebuit să fie declarate neconstituţionale. Şi dacă noi aplicam practica Italiei, atunci nici o lege din cele 22 aprobate prin angajarea răspunderii nu ar fi trebuit să fie validate”, a notat Sergiu Ostaf.

Directorul CReDO a specificat că utilizarea acestei practici în Republica Moldova ar putea fi făcută cu consimţământul opoziţiei, în condiţiile în care aceasta nu sesizează erorile depistate. „În opinia mea există un comportament iresponsabil din partea politicului în ansamblu. Această practică este realizat prin faptul că există anumite înţelegeri făcute în spatele proceselor transparente şi deschise în care opoziţiei i se oferă ceva printr-un proces de negociere. Opoziţia beneficiază de aceste beneficii şi nu acţionează în mod justificat. Acest lucru denotă că politicul este foarte mult detaşat de realităţile Republicii Moldova şi nu serveşte intereselor publice”, a apus Sergiu Ostaf.

În această ordine de idei, CReDO recomandă legislativului să modifice normele constituţionale în ceea ce priveşte utilizarea procedurii de angajare a răspunderii după modelul Franţei, Italiei şi României pentru a indica exact comportamentul clasei politice. De asemenea, Centrul recomandă Curţii Constituţionale să încorporeze în abordarea sa practica europeană aşa încât să dezvolte şi să cultive nişte criterii foarte limitate şi clare privind utilizarea acestei proceduri de legiferare.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.