Noul an a debutat cu tensiuni în Republica Moldova. Se poate spune că miza uriaşă a viitoarelor alegeri parlamentare pentru toţi actorii politici, dar mai ales pentru soarta acestui stat, grav avariat, reprezintă cauza fundamentală a conflictelor care s-au înteţit. O parte din ele sunt la vedere, altele se desfăşoară în culise, departe de ochii presei şi ai opiniei publice, creând o nebuloasă, o reţea de contradicţii greu de explicat şi conciliat.

Uimitoare e pofta de putere a Partidului Democrat, care încearcă, folosind justiţia şi alte structuri de stat, să reducă la maxim câmpul de manevră al adversarilor săi politici. Guvernarea modifică legi, obţine (numai ea ştie cum) decizii judecătoreşti pentru a-şi apăra propriile interese şi a se sustrage controlului public, aşa cum s-a întâmplat, de pildă, în cazul actualului mecanism de finanţare a partidelor politice, după ce o formaţiune de opoziţie, PAS, a semnalat depăşirea plafonului contribuţiilor în numerar, în 2016, de către Partidul Democrat, care a şi refuzat să vireze suma respectivă în bugetul de stat, încălcând prevederile legale.

Protestele de stradă din Republica Moldova au cedat locul altor bătălii, purtate în sălile de judecată, în cabinetele capitonate ale unor instituţii publice. E un război de uzură, ai cărui soldaţi nu mai sunt politicienii, ci juriştii, avocaţii, retorii de meserie, funcţionarii versaţi în tertipuri procedurale, consilierii neîntrecuţi în tălmăcirea şi răstălmăcirea unor regulamente şi definiţii.

Ca să reuşeşti într-o asemenea confruntare ai nevoie de cel puţin un masterat în jurisprudenţă – dezbaterile sunt de nivel cvasi-academic! –, şi în plus de capacităţi lingvistice ieşite din comun, să fii atent la virgule şi la conjuncţii. Astfel, motivându-şi refuzul de a permite organizarea unui referendum legislativ pentru anularea votului mixt şi revenirea la sistemul electoral proporţional, CEC-ul a invocat erori subtile de redactare şi discrepanţe neglijabile de fapt în listele de nume din actele prezentate de grupul de iniţiativă.

S-a întâmplat ca în celebră spusă a lui Klaus Iohannis la o şedinţă a fostului guvern Grindeanu: „Sunt doi elefanţi în încăpere, pe care ne prefacem că nu-i vedem”. Preşedintele român se referea la amnistie şi la celebra Ordonanţă 13, care dezincrimina abuzul în serviciu.

La Chişinău în încăpere era un singur „elefant”, dar unul mare de tot, şi anume: râvna deosebită a unora dintre membrii CEC, în frunte cu şefa acestei instituţii, de a zădărnici un demers civic neconvenabil puterii.

În cadrul acestor şedinţe, există practica vicioasă a citării selective (firească într-o ţară a justiţiei selective!), aşa cum a făcut CEC-ul, invocând Comisia de la Veneţia care spune că legislaţia electorală nu poate fi modificată cu un an înainte de alegeri. În orice activitate, ca să nu greşeşti, îţi trebuie memorie şi bună-credinţă. Spunem asta întrucât tot Comisia de la Veneţia a vorbit despre caracterul inoportun al adoptării votului mixt în Republica Moldova, unde există riscul coruperii politice a celor aleşi, însă puterea de la Chişinău n-a dat doi bani pe aceste avertismente. Trecerea la votul mixt s-a făcut în lipsa unui consens naţional şi în afara unei consultări populare – aspect constatat şi de Parlamentul European –, or grupul de iniţiativă tocmai o consultare populară vrea să organizeze, iar puterea se opune. Democraţia are nevoie de legitimitate şi de coerenţă, în caz contrar se va prăbuşi în haos şi în arbitrar. Exact ce avem azi în Moldova.

O altă bătălie se duce în zona administraţiei publice locale, unde Partidul Democrat desfăşoară o campanie agresivă de racolare a primarilor opoziţiei. În ultimele zile atenţia presei a fost atrasă de greva foamei declarată provizoriu de un grup de consilieri municipali de la Bălţi, aleşi din partea „Partidului Nostru” al lui Usatîi, care reclamă un „atac raider” al PD împotriva celui de-al doilea oraş ca mărime din Moldova. S-a procedat în două etape. Mai întâi, guvernul a căutat să câştige aprecierea cetăţenilor, rezolvând problema evacuării deşeurilor care sufocau oraşul – situaţie gestionată prost de primăria Bălţi. În etapa a doua, declară consilierii revoltaţi, asupra lor au fost asmuţite poliţia şi procuratura: oamenii sunt şicanaţi, li se blochează activităţile comerciale. Acum consilierii grevişti solicită sprijinul organismelor europene, pe care le invită la Bălţi, pentru ale prezenta situaţia, aşa cum o văd ei, şi pentru a li se face dreptate.

Primarul de Bălţi, Renato Usatîi, fugar la Moscova, este un politician pro-rus provenit din lumea interlopă. Omul serveşte interesele politice ale Rusiei şi a demonstrat-o în momentele-cheie, votând pentru Dodon în alegerile prezidenţiale. Doar că războiul guvernării cu Usatîi şi partidul său nu pare a fi deloc o luptă de dragul opţiunii proeuropene a Moldovei, cum susţine presa arondată PD-ului, ci mai degrabă o reglare de conturi între foşti parteneri de afaceri, care se mai şi acuză reciproc că ar fi planificat asasinate unul împotriva celuilalt. Curat conflict ideologic!

Că nu e altceva decât o confruntare între clanuri, o împărţire a zonelor de influenţă, se vede din atitudinea diametral opusă a guvernării faţă de Ilan Şor, un alt politician declarat pro-rus, ajuns primar de Orhei, vedetă în afacerea miliardului furat şi martor indispensabil când e vorba de „îngroparea” adversarilor politici ai Partidului Democrat. Dosarul Şor este tergiversat cu intenţie, afirmă analiştii, până la prescrierea crimei săvârşite. Ce vreţi, bancherul-primar nu e totuşi un spărgător de rând, a înlesnit furtul unui miliard de dolari, e un cadru preţios, o comoară naţională!

O altă contraperformanţă a justiţiei moldovene s-a produs pe 16 ianuarie 2018, când au fost exoneraţi de orice răspundere penală doi foşti poliţişti, acuzaţi într-unul din dosarele de tortură din 7 aprilie 2009. E vorba de Petru Corduneanu, fost şef al Direcţiei ordine publică a Comisariatului de Poliţie Chişinău, şi de adjunctul său de atunci, Dumitru Rusu. Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul în anulare depus de procurori în cazul ex-deputatei Valentina Cuşnir, care susţine că cei doi inculpaţi au bătut-o în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 în centrul oraşului. Corduneanu a devenit recent parlamentar socialist. Într-adevăr, iată o luptă geopolitică necruţătoare, la care participă şi magistraţii moldoveni!

Dacă mai vrem dovezi, le găsim în raportul privind indicele Integrităţii Publice pentru 2017, în care justiţia din Republica Moldova s-a clasat pe locul 105 din 109 state supuse analizei. „Sunt foarte multe lucruri în acest sector cu care nu sunt de acord”, declara la instalare în post noul ministru al Justiţiei de la Chişinău. Domnia sa va avea acum ocazia să le corecteze.

Când te comporţi discreţionar şi antidemocratic, chiar şi o lege necesară, cum este cea menită să combată propaganda rusească, devine vulnerabilă. O compromiţi tu însuţi, oferind muniţie agitatorilor pro-moscoviţi care fac apel la încălcarea dreptului cetăţenilor la informare. Şi această demagogie a ajuns până acolo încât unii propagandişti „cu ştaif” de la Moscova compară aberant interzicerea emisiunilor politice ruseşti în Moldova cu bruierea posturilor de radio Europa Liberă şi Vocea Americii pe timpul Uniunii Sovietice!...

Nu e uşor să guvernezi în Republica Moldova – un stat cu multiple diviziuni etnice, culturale, civilizaţionale. Nu se poate fără bună-credinţă, fără să respecţi opinia oamenilor, fără să aplici legea în mod egal, nediscriminatoriu. Să ştii că nu e târziu să o faci chiar şi într-un an electoral.

Vitalie Ciobanu