Ei mizează pe faptul că cetăţenii au uitat cum s-au ajutat reciproc cele două tabere la ultimele alegeri şi la votarea sistemului electoral mixt.

Igor Dodon vorbeşte despre război la fel de uşor cum promitea recuperarea miliardului furat şi majorarea pensiilor în campania electorală. El încearcă să coaguleze electoratul pro-rus apelând la instrumente la limita legalităţii. Dodon a declarat recent pentru „AiF” din Rusia că este convins că moldovenii sunt gată să răstoarne actuala guvernare prin forţă dacă el, preşedintele, le-o va cere. În mai puţin de un an de mandat, Igor Dodon i-a oferit Parlamentului, controlat de PDM, zeci de ocazii de a-l suspenda, pozând mai degrabă în rol de agent al Rusiei decât de preşedinte al Moldovei. Majoritatea parlamentară, controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc, lider PDM, s-a limitat însă doar la atenţionări de genul: „Degetele arătate de Igor Dodon mai pot fi şi rupte, la un moment dat”.

Coabitarea politică s-a încheiat – începe anihilarea lui Dodon

În realitate, democraţilor le convine această rivalitate retorică cu pro-rusul Dodon. Până la un punct. Aceasta îi ajută să încalece vectorul pro-european, iar, cu ajutorul imperiului mediatic pe care îl controlează, să inoculeze ideea că PDM ar fi unica forţă capabilă să-l înfrunte efectiv pe Igor Dodon la alegerile parlamentare din 2018. Asta după ce socialiştii lui Dodon din Parlament şi democraţii lui Plahotniuc au votat, în iulie 2017, împreună, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, trecerea la sistemul electoral mixt, tocmai pentru ca să-şi asigure o majoritate confortabilă, în comun, după alegerile de anul viitor.

În acest caz, socialiştii, care potrivit sondajelor „sunt pe val”, nu au făcut decât să-i întoarcă PDM-ului datoria, pentru suportul mediatic oferit lui Dodon în campania electorală din 2016. PSRM este dezavantajat de sistemul electoral mixt (faţă de sistemul proporţional, pe liste de partid), dar socialiştii au votat mixtul tocmai pentru a ajuta PDM-ul, detestat pentru corupţie, să acceadă în Legislativ după alegerile din 2018.

Numai că practica din ultimii ani a demonstrat că parteneriatele politice cu democraţii durează puţin – exact atât cât are nevoie Vlad Plahotniuc ca să-şi „devoreze” partenerii. Este greu de crezut că Plahotniuc, despre care se spune că ar controla momentan tot ce mişcă în Moldova, ar fi dispus, după 2018, să împartă cu cineva puterea. Igor Dodon pare să fi înţeles, cam târziu, că a intrat în capcana liderului PDM şi se chinuie acum disperat să iasă, invocând o falsă iluzie că cetăţenii ar fi în extaz atunci când îl văd.

De fapt, democraţii au zăbovit cu suspendarea lui Igor Dodon pentru a-şi întări poziţiile - pentru a obţine (cu votul socialiştilor lui Dodon) trecerea la sistemul electoral mixt (singura metodă prin care PDM mai putea accede în Parlament după 2018) şi pentru a-l lăsa pe Dodon să se compromită, afişându-se alături de liderii separatişti şi demonstrând incapacitatea de a-şi îndeplini măcar una din promisiunile electorale. Momentul suspendării preşedintelui se apropie. Şi chiar dacă, la conferinţele de presă, îi încurajează pe democraţi: „Hai odată, suspendaţi-mă!”, el este conştient că dacă se va ajunge la aceasta, rezultatele referendumului de demitere a şefului statului vor arăta aşa cum vrea Plahotniuc – omul care şi-a subordonat toate instituţiile de stat.

Dodon îşi scoate susţinătorii în stradă

Iată de ce, pe 24 septembrie, Dodon îşi scoate susţinătorii în stradă – ca să-i transmită un semnal liderului PDM şi ca să încerce să iasă din capcană. Acum patru zile, Dodon a anunţat o „toamnă fierbinte” în Moldova. El a sugerat că o eventuală demitere a sa se va solda cu război la Nistru. „Eu am încercat şi încerc din toate puterile să fac tot posibilul pentru ca situaţia să nu se destabilizeze. Însă, dacă nu se poate altfel, atunci poporul va ieşi şi preşedintele va fi cu poporul”, a menţionat Dodon.

Dar de partea cui va fi Armata? În acest sens, de asemenea, au loc mutări sensibile, care merită a fi urmărite atent. Conform Constituţiei actuale, şeful statului este comandantul suprem al forţelor armate. După ce, săptămâna trecută, militarii Armatei Naţionale au ignorat un decret restrictiv al lui Igor Dodon şi au mers, totuşi, la aplicaţiile militare din Ucraina, şeful Legislativului, Andrian Candu, finul lui Plahotniuc, a spus că „preşedintele înţelege greşit noţiunea de „comandant suprem” şi abuzează de unele instrumente care îi sunt oferite prin lege”. Iar marţi, 12 septembrie, liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a anunţat la o conferinţă de presă că PDM va iniţia modificarea Constituţiei (pentru a introduce integrarea europeană ca prioritate naţională) şi a Legii Apărării, pentru ca preşedintele să nu mai poată împiedica deplasarea militarilor la exerciţii militare în afara ţării. „Foarte curând, poate chiar în şedinţa specială de Parlament, vom veni cu modificări legislative în acest sens. Este inadmisibil modul în care preşedintele Dodon a ajuns să ameninţe militarii cu sancţiuni pentru că şi-au îndeplinit misiunile”, a menţionat Plahotniuc.

De la ce va porni suspendarea lui Dodon?

Tot la conferinţa de presă de marţi, Vlad Plahotniuc a anunţat numele potenţialului ministru al Apărării. Este vorba de Eugen Sturza, vicepreşedinte al Partidului Popular European din Moldova – partid care a înlocuit PL-ul în coaliţia de guvernare după ce Vlad Plahotniuc i-a anihilat politic, cu dosare penale, pe liderii liberali. Igor Dodon a anunţat imediat că va bloca (nu va emite decretul de numire în funcţie) această candidatură şi prima şi a doua oară, iar democraţii au spus că îl vor înainta pe Sturza şi a doua oară şi că în acest caz nu vor accepta compromisuri. Conform Constituţiei, şeful statului poate bloca o singură dată o decizie a Parlamentului. Astfel, dacă Dodon va refuza să-l confirme pe Sturza şi a doua oară, Parlamentul poate iniţia suspendarea preşedintelui, invocând încălcarea Constituţiei de către acesta.

Dodon, semnal de război

„Scenariul ucrainean nu trebuie să se repete în Republica Moldova”, a declarat marţi, pentru „AiF”, Igor Dodon, care a continuat: „dar poporul moldovenesc va ieşi în Piaţă, pentru a da jos actuala guvernare - cetăţenii Moldovei vor acţiona în comun cu preşedintele ţării. (…) Dacă presiunea noastră asupra guvernării se va încununa cu succes, atunci în primăvara anului 2018 am putea avea alegeri parlamentare. Aceste alegeri vor fi diferite întrucât avem un nou sistem electoral, asemănător celui din Rusia. Acest sistem electoral mixt va permite cetăţenilor din regiunea transnistreană şi din Autonomia Găgăuză (susţinători ai partidelor pro-ruse în proporţie de 98% - n.n.) să-şi delege reprezentanţi în Parlamentul de la Chişinău”, a menţionat Igor Dodon pentru jurnaliştii ruşi.

Vitalie Călugăreanu,
Deutsche Welle