La mai bine de 25 de ani de la căderea Uniunii Sovietice, Moldova este o poveste a succesului democraţiei în tranziţie care n-a fost să fie. Acelaşi lucru este valabil pentru reforma electorală planificată în prezent.

Din exterior, poate părea o mişcare pozitivă, însă cetăţenii se simt presaţi, pentru că ţara pare să se îndrepte spre autocraţie. Noul sistem electoral uninominal este văzut de societatea civilă ca o înhăţare virtuală a puterii de către elitele corupte ale ţării. Cetăţenii au ieşit pe străzi timp de mai multe săptămâni, protestând faţă de această modificare şi cerând aliaţilor moldoveni din Occident să îi susţină.  

Pe data de 5 mai, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru modificarea sistemului electoral al ţării. De la un sistem cu o reprezentare proporţională să se treacă la un sistem uninominal sau o combinaţie dintre cele două sisteme. Odată cu alegerile parlamentare programate pentru toamna anului 2018, această schimbare pare a fi o încercare de manipulare astfel încât să fie favorizat un anumit partid. Experţii în probleme constituţionale din partea Consiliului Europei, cunoscuţi sub numele de Comisia de la Veneţia, au declarat la 16 iunie că modificarea sistemului electoral ar putea duce la o influenţă nejustificată a intereselor politice sau de afaceri în politică. Comisia de la Veneţia şi-a prezentat pe larg opiniile pe 19 iunie.

Prin această reformă electorală se urmăreşte avantajarea partidului de la putere. Sistemul uninominal impune candidaţii să câştige şi în raioane, ceea necesită o finanţare considerabilă. Prin urmare, acest sistem va favoriza candidaţii cu susţinerea financiară a celor aflaţi la putere, iar partidele din opoziţie vor fi dezavantajate. Schimbarea electorală va spori riscul de fraudă electorală, candidaţii independenţi nu vor putea face altceva decât să se alăture Partidului Democrat de la guvernare şi va fi diminuat rolul diasporei în alegeri.

Mulţi consideră că modificarea sistemului electoral este în interesul unui anumit grup de oligarhi şi nu în interesul cetăţenilor Republicii Moldova. Schimbarea ar putea da o lovitură directă democraţiei, drepturilor omului, libertăţii de exprimare şi presei, luptei împotriva corupţiei şi investigării fraudelor  financiare. Pe termen lung, acest lucru ar putea reduce stabilitatea economică a ţării şi ar putea duce la scăderea populaţiei din cauza migraţiei.

Înainte de a fi votat în Parlament noua lege electorală, mai multe organizaţii ale societăţii civile au tras un semnal de alarmă privind riscurile reformei propuse. Au început protestele, unde zilnic câteva sute de oameni ieşeau în stradă. Iar într-o săptămână la protest au ieşit mii de oameni.

Autorităţile au împiedicat oamenii să se alăture protestului. Activiştii au fost intimidaţi, poliţiştii au instalat blocaje pe drumurile naţionale, trenurile locale au fost oprite, iar şoferii care transportau protestatarii au fost sancţionaţi pentru ilegalităţi bizare.

În loc să asculte doleanţele protestatarilor, mass-media care este controlată politic a ridiculizat protestatarii şi au lansat o campanie de dezinformare precum că există un „sprijin masiv din partea cetăţenilor” şi „consens naţional” în favoarea reformei electorale.

Guvernul Moldovei paralizează lent presa liberă, făcând ca ţara să coboare în clasamentul internaţional cu privire la libertatea presei. Între timp, lipsa de transparenţă a Guvernului împiedică jurnaliştii de investigaţie să descopere adevărul, iar asta duce la corupţie. Deoarece opiniile opuse sunt descurajate şi protestele paşnice sunt împiedicate, libertatea de exprimare a cetăţenilor este ameninţată.

„Transparency International Moldova este împotriva acestei schimbări electorale, deoarece se schimbă regulile jocului înainte de alegeri şi se avantajează un partid care s-a compromis”, a declarat Lilia Caraşciuc, directorul executiv al Transparency International Moldova. „Ei ştiu cel mai bine cum să pregătească sistemul deoarece ei reprezintă sistemul. Partidul Democrat a minţit şi a manipulat oamenii în timp ce promova această reformă, iar proiectul de lege are mai multe defecte. Este conceput pentru a menţine Partidul Democrat la putere, eventual cu PSRM, care este pro-rus”, a mai spus Caraşciuc.

În ţările care au adoptat sistemul electoral uninominal sau mixt, corupţia a devenit mai mare, partidele de opoziţie au fost blocate, iar minorităţile, femeile şi diaspora au fost subreprezentate în parlamentele naţionale. În ţări precum Ucraina şi Georgia, oligarhii au venit la putere şi cu ajutorul sistemului uninominal sau mixt „cumpără” candidaţi şi îşi finanţează agresiv campaniile, eliminând practic orice alţi concurenţi.

Moldova se află sub controlul unui sistem oligarhic care are legături puternice cu Partidul Democrat. Cu o agendă a reformelor şi a integrării europene, aceştia au reuşit să profite de controlul Guvernului, al Parlamentului şi al multor altor instituţii-cheie ale statului, cum ar fi Curtea Constituţională şi Curtea Supremă de Justiţie, pentru a numi câteva persoane în anumite funcţii. În plus, oligarhii deţin majoritatea posturilor media şi canalelor TV şi influenţează multe sectoare ale economiei.

Un sondaj de opinie publicat în aprilie a relevat opinii negative cu privire la sistemul oligarhic, iar Partidul Democrat ar obţine doar 3,7% din sprijinul popular la alegeri, cu 15% mai puţin decât la alegerile parlamentare din noiembrie 2014.

Motivul unei popularităţi atât de scăzute este că, sub guvernarea coaliţiei din 2010 până în 2014, din rezervele Băncii Naţionale a fost furat 1 miliard de dolari, iar peste 20 de miliarde de dolari au fost spălate. Partidul Democrat a fost membru al coaliţiei de guvernământ, iar instituţiile care trebuiau să protejeze sistemul financiar moldovenesc erau şi sunt controlate de acest partid. În loc să investigheze furtul de proporţii şi spălările de bani, autorităţile fac tot posibilul ca aceste cazuri să dispară din vizorul public.

În timp ce Moldova continuă să alunece spre autoritarism, nu există semne că îngrijorările legitime ale cetăţenilor vor fi luate în considerare în curând.