Urmărind ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, am impresia că jocul „Mafia” la nivel naţional a început acum circa doi ani sau poate chiar mai devreme. Cineva a dat comanda: „Moldova adoarme!” şi toată Moldova a închis ochii. Acelaşi cineva a dat şi comanda: „Se trezeşte mafia” şi mafia, nu doar că s-a trezit, ci şi a început să acţioneze rapid şi eficient (pentru sine). Între timp, medicul (cel care trebuie să salveze victimele mafiei) a fost eliminat, poliţistul – de asemenea (ca să nu zic mai rău despre ce putea să i se întâmple poliţiei). Şi, în timp ce cetăţenii încearcă să ghicească cine e mafia, mafioţii nu doar că-i „termină” unul câte unul pe cei ce prezintă pericol pentru ei, dar, profitând de faptul că oamenii sunt cu ochii închişi (că aşa e regula jocului) ba fură un miliard din sistemul bancar, ba bagă nişte amnistii dubioase, ba mai trântesc câteva dosare politice, ba mai preiau controlul asupra unor instituţii în stat etc. Cetăţenii se trezesc uneori şi strigă: „Tu eşti mafia”, iar mafioţii se jură că nu sunt ei aceia pe care-i caută cetăţenii şi data viitoare când „Moldova adoarme”, cel ce a strigat şi a indicat spre mafie e exterminat.
Pe zice ce trece, în joc rămân tot mai puţini cetăţeni care le pot spune mafioţilor în faţă: „Tu eşti mafia!”. Şi mai mic e numărul celor care ştiu cum să elimine mafia, dar, chiar dacă toţi conştientizează această situaţie critică, nimeni nu îndrăzneşte să facă nimic. Căci jocul e joc şi, dacă a venit comanda: „Moldova adoarme”, nu poţi să te opui, trebuie să o execuţi. Iar când se vor trezi cetăţenii (dacă se vor trezi vreodată), vor putea face doar un singur lucru – să constate că jocul s-a terminat, iar mafia a învins! Trist, dar asta e…
Jurnal.md
