Ce ne spune Kroll; Concluziile lui Dumitru Alaiba

Ce ne spune Kroll; Concluziile lui Dumitru Alaiba
Sursa: alaiba.wordpress.com Foto: facebook.com/alaiba 27.12.2017 12:26
În primul rând, nu e tocmai adevărat că „Kroll nu a zis nimic nou”. Răsfoiţi acele 57 de pagini. Omiteţi ceea ce vi se pare că ştiţi, citiţi ceea ce vi se pare interesant, după asta faceţi-vă concluziile. Poftim aici la un click distanţă raportul Kroll -2, ca să nu mergeţi prea departe.

În al doilea rând, concluziile mele pe scurt, citind pe alocuri printre rânduri. Ce s-a reuşit:

Totuşi, a fost un miliard. S-a reuşit să menţinem adevărul. Timp de peste trei ani autorităţile depun tentative serioase de a ”revizui” suma furată. Ultima încercare a fost chiar anul ăsta, când Candu declara sus şi tare că suma fraudei e de 600 milioane Dolari Americani, citându-i pe cei de la Kroll. Atunci am postat astapentru a-mi aduce modestul aport la menţinerea sumei de 1 miliard (din BNM a fost scos un miliard – simplu). Celor de la Kroll nu le-a plăcut că sunt implicaţi într-o dezinformare. În raportul actual, probabil revizuit foarte atent de echipa lor de comunicare, au fost extrem de expliciţi. Un miliard. A fost un miliard. Pentru a preveni manipulări au băgat şi rata de schimb pe fiecare an. Am mai văzut cum suma de 14 miliarde de lei (din 2014) era convertită la cursul leu-dolar din 2017 (leul a căzut anume din cauza furtului). A fost în jur de un miliard de Dolari Americani. Punct. La asta politicienii nu vor mai reveni. Acum se roagă să nu crească suma furtului şi mai sus.

Beneficiarii sunt cunoscuţi. Chiar dacă nu sunt publicaţi în raport. Faptul că nu sunt daţi publicităţii este o bombă cu ceas. Ea poate exploda oricând. Intrăm într-un an electoral. Mulţi au văzut raportul. Cineva, cred eu, o să îl scurgă, la un anumit moment. Oricine nu ar fi cu pufuşor pe botişor ar fi bine să fie cuminţi. Asta înseamnă să fie invizibili. Orice mişcare pe scena politică va comporta în sine riscul ca raportul needitat să fie dat publicităţii. Faptul că există acest risc va face supravieţuirea politică a celor vinovaţi mai dificilă.

Beneficiarii sunt cunoscuţi nu doar de moldoveni. Autorităţile moldovene nu vor să investigheze aceste crime. Punct. Cu cât mai curând vom accepta asta ca realitate, cu atât mai bine. Am avut trei ani să ne convingem că nu o vor face. Crima asta e mai mare decât orice CNA, Procuratură, SIS, BNM, etc. Unica noastră şansă e să apelăm la comunitatea internaţională. Să fim foarte direcţi în ceea ce spunem: ”din interiorul ţării această crimă nu va fi investigată”. Şi să cerem ajutor. Aşa am vorbit şi vom continua să vorbim. Nu azi, nu anul ăsta, dar o dată şi o dată vom vedea o investigaţie credibilă, internaţională. Acest document va fi util atunci. E bine că e scris direct în engleză, deci.

Cam suspectăm cine este printre beneficiari. Raportul este foarte explicit despre acoperirea politică de care a beneficiat întregul proces. ”Acoperire politică” înseamnă că instituţiile care puteau preveni crima trebuiau să NU acţioneze, ceea ce s-a şi întâmplat. Aici vorbim de BNM şi CNA în primul rând. Ce partid le controla politic este clar.

Dacă argumentul de mai sus nu este suficient de clar, atunci întrebaţi-vă de ce Adrian Candu a publicat primul raport, needitat, nu şi pe al doilea. Ce anume o fi în al doilea? O să aflăm, sper eu, curând. Sper eu, în anul 2018. Dacă asta înseamnă să complicăm supravieţuirea politică a celor vinovaţi, atunci asta trebuie făcut în 2018, cu o lună înainte de alegeri. Apropos, bună glumă de la Kroll de a utilza sintagma ”coordinated” în repetate rânduri.

Ce urmează? Eu o să insist încă o dată că nu trebuie să aşteptăm rezultate de la autorităţile moldovene. Ei o să vorbească dur încă trei, cinci, zece ani, aşa cum a făcut-o ministrul Armaşu la Europa Liberă. În acelaşi timp, însăşi ministerul său este implicat într-un proces de dezinformare, prezentând veniturile din lichidarea băncilor drept ”recuperarea activelor fraudate”. Asta este o minciună. De ce nu ar fi declaraţiile sale de la Europa Liberă, la fel, o minciună? Ei nu o să aducă banii acasă, dar o să vorbească foarte mult despre asta.

Moldova a semnat cu Uniunea Europeană un Acord de Asociere. În acel document, părţile îşi asumă anumite angajamente. Şi dacă Moldova nu îşi respectă partea sa, atunci UE va trebui să îşi respecte, cel puţin, partea sa de angajament.

Articolul 18 este foarte explicit şi pune Uniunea Europeană într-o situaţie unică de a se implica activ în investigarea acestui furt:
Articolul 18
Spălarea de bani şi finanţarea terorismului
(1) Părţile cooperează pentru a preveni utilizarea sistemelor lor financiare şi a celor nefinanciare relevante în scopul spălării veniturilor provenite din activităţi infracţionale, precum şi în scopul finanţării terorismului. Această cooperare cuprinde şi recuperarea activelor sau a fondurilor provenite din veniturile obţinute din infracţiuni.
(2) Cooperarea în acest domeniu permite realizarea unor schimburi de informaţii utile în cadrul legislaţiilor respective ale părţilor şi adoptarea de standarde adecvate pentru combaterea spălării de bani şi a finanţării terorismului, echivalente cu cele adoptate de organismele internaţionale relevante care acţionează în acest domeniu, cum ar fi Grupul de Acţiune Financiară Internaţională în domeniul spălării de bani (FATF).
Au trecut trei ani. Unicele investigaţii pe care le vedem sunt cele jurnalistice. Vrem şi altfel de investigaţii. 

Dumitru Alaiba

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI