Propunerea lui Tănase s-ar putea solda cu „baronizarea” Parlamentului

Propunerea lui Tănase s-ar putea solda cu „baronizarea” Parlamentului
Sursa: www.report.md Foto: jurnal.md 17.01.2017 15:16

Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a reanimat recent o idee mai veche a liderului PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc, de schimbare a sistemului electoral - de la cel în baza listelor de partid să se treacă la cel în baza circumscripţiilor uninominale.

„Trebuie să operăm o reformă a sistemului politic, să renunţăm la listele electorale şi să optăm pentru un sistem care ar oferi posibilitate cetăţeanului să voteze, chiar dacă se va opta pentru listă, dar pentru candidaţi concreţi în interiorul listelor, care ar obliga şi ar forţa partidele să-şi caute nu mascote, ci personalităţi care realmente au pondere şi greutate politică”, a menţionat Tănase în cadrul unei emisiuni la „Radio Moldova”.

Sistemul actual de alegeri pe liste de partid este unul deficitar, care stimulează accesul în Parlament a unor persoane anonime, introduse în liste de către liderii-locomotive ale partidelor, în baza unor criterii neclare sau, deseori, în baza contribuţiilor financiare ale acestora, explică, la rândul său, fostul judecător la Curtea Constituţională, Nicolae Osmochescu.  El optează pentru un sistem mixt în alegerile parlamentare - jumătate din numărul deputaţilor să fie aleşi în continuare pe liste de partid, iar cealaltă jumătate – pe circumscripţii uninominale. „Cine îi cunoaşte pe toţi cei 101 de candidaţi pe care îi propune un partid? Oamenii îi cunosc pe Voronin, pe Daicov, pe Ghimpu, pe Chirtoacă.... dar pe restul? Pe ceilalţi nu-i cunoaştem şi nu îi putem întreba nimic şi nu le putem cere nimic, pentru că la noi sistemul de răspundere politică a partidelor este dezechilibrat”, a continuat Osmochescu. El a spus că persoanele care acced în Parlament deseori îşi urmăresc propriile interese, mai ales dacă au cotizat în cadrul campaniilor electorale la partidele care i-au propulsat.

”Pe mine nu mă deranjează că ideea aceasta a fost avansată de Plahotniuc. Este o idee  de sute ani, sub diferite denumiri şi se aplică în diferite ţări. Cea mai bună soluţie este de 50% la 50%. Parlamentul va avea mai multă responsabilitate în faţa electoratului şi va fi mai reprezentativ”, crede Osmochescu. Fostul judecător a subliniat, însă, că în acest caz, ar trebui instituit şi un mecanism de revocare a deputaţilor aleşi în circumscripţii uninominale, pentru ca cetăţenii care îi aleg să-i poată destitui, în cazul în care nu îşi onorează promisiunile.

Exemplul găgăuz: cine are bani, cumpără voturi

Un sistem de vot pe circumscripţii uninominale funcţionează în prezent în Autonomia Găgăuză, unde în acest fel sunt aleşi deputaţii în cadrul Adunării Populare (parlamentul local). Deşi, la modul ideal, acesta este un sistem care asigură reprezentativitatea în organul legislativ, el nu funcţionează în condiţiile sociale, economice şi culturale din Republica Moldova, susţine preşedintele organizaţiei non-guvernamentale de la Comrat ”Piligrim-Demo”, Mihai Sirkeli. La ultimele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, care s-au desfăşurat în toamna anului trecut, în cel puţin jumătate dintre cele 35 de circumscripţii s-a practicat cumpărarea voturilor, ne-a spus Sirkeli. Organizaţia pe care o conduce a monitorizat desfăşurarea scrutinului. Cauza este simplă, explică Mihail Sirkeli: sărăcia în care trăiesc oamenii i-a forţat să accepte bani şi produse alimentare în schimbul votului. „Acesta este un sistem convenabil celor care au bani, oligarhilor,  care pot să cumpere voturile alegătorilor”, a menţionat Mihail Sirkeli. El a adăugat că va avea de suferit inclusiv sistemul politic actual, bazat pe partide politice, aşa cum s-a întâmplat în Autonomia Găgăuză. El a adus exemplu Adunării Populare a Găgăuziei, unde în legislatura trecută nu s-a reuşit formarea fracţiunilor, iar majorităţile se formau ad-hoc, după bunul plac al preşedintelui Adunării Populare şi în funcţie de interese.

Propunerea lui Tănase ar putea aduce PD-ului 40% la următoarele alegeri

Actualul sistem electoral a contribuit la oligarhizarea partidelor politice, iar votul în circumscripţii uninominale s-ar putea solda cu ”baronizarea” Parlamentului, este de părere analistul politic Ion Tăbârţă. Potrivit lui, este foarte important contextul politic în care se încearcă reanimarea ideii votului uninominal, făcând trimitere la faptul că un partid aflat la guvernare (Partidul Democrat) este interesat să rămână la putere, iar în actualul sistem, fiind detestat din cauza corupţiei, nu are prea multe şanse. De exemplu, ultimul sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor, publicat la 16 ianuarie 2016, cotează PD cu doar 7%. Ion Tăbârţă a amintit şi cazul retragerii candidatului democrat, Marian Lupu, din cursa electorală pentru preşedinţie, pentru că avea puţine şanse de câştig.

”Această idee a revenit în contextul când în actualul sistem electoral, partidul care controlează puterea (PD) are puţine şanse să se menţină la putere. Schimbarea propusă de Alexandru Tănase, în contextul în care Partidul Democrat şi-a întărit filialele teritoriale, creează suspiciuni rezonabile că prin schimbarea sistemului electoral se doreşte, de fapt, menţinerea acestui partid detestat la guvernare”, a subliniat Tăbârţă. În opinia sa PD ar putea ajunge la 40 la sută în condiţiile unui sistem electoral mixt.

”Există riscul ”baronizării” Parlamentului, unde ar putea să acceadă baronii locali fără apartenenţă de partid şi care ar putea vota în funcţie de interese. Dacă urmărim cum PD a format şi ulterior a schimbat alianţe la nivel local, este uşor de înţeles că se pot găsi metode de convingere ca aceşti viitori deputaţi să treacă în slujba PD”, a menţionat analistul politic.

Proiect votat şi apoi anulat

În primăvara anului 2013, pe când era deputat PD, Vladimir Plahotniuc semna un proiect de lege prin care  se propunea alegerea a 51 de deputaţi pe liste de partid, iar a altor 50 – în circumscripţii uninominale. Proiectul a fost chiar adoptat de Parlament cu votul deputaţilor Partidului Democrat şi ai Partidului Liberal Democrat, în contextul în care se aştepta reînvestirea unui nou „guvern Filat”. A urmat hotărârea Curţii Constituţionale care îi interzicea lui Filat să m ai candideze la funcţia de prim-ministru „din cauza suspiciunilor de corupţie”, după care deputaţii PLDM şi comuniştii au anulat legea privind trecerea la sistemul mixt de alegeri, declarând că ar fi „inoportună această schimbare”.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI