Scandalul declanşat de publicarea unui do­sar de 35 de pagini de informaţii neve­ri­fi­cate (şi multe neverificabile) despre pre­su­puse relaţii ale viitorului preşedinte Do­nald Trump cu Rusia ar pu­tea avea consecinţe în pri­vinţa securităţii naţionale, a prestigiului SUA în lume, a sănătăţii opiniei publice americane.

Dosarul, o compilaţie de di­verse rapoarte de intelli­gence, spune că serviciile ru­seşti deţin materiale com­promiţătoare (kompromat), de natură sexuală, despre Trump şi că i-ar fi facilitat acestuia afaceri în Rusia. Do­cumentul a fost pregătit de Christopher Ste­ele, fost ofiţer de spionaj britanic, care a lucrat la Moscova şi Paris sub acoperire diplomatică. În martie 2009, el înfiinţa firma Orbis Business Intelligence. Firma a fost contactată de Fusion GPS din Wa­shing­ton, care lucra pentru Jeb Bush, unul dintre cei 16 contracandidaţi ai lui Trump, în alegerile interne republicane. După no­minalizarea lui Trump, Fusion GPS a con­ti­nuat să lucreze pentru Hillary Clinton, candidatul democraţilor la preşedinţie. Steele a fost un ofiţer de top al MI6, are re­ferinţele cele mai bune, a colaborat cu FBI în trecut, livrând informaţii care au dus la anchetarea şi condamnarea înalţilor ofi­ci­ali FIFA pentru corupţie şi la demisia lui Sepp Blatter.

Ar fi fost ofiţerul de caz care s-a ocupat de Aleksandr Litvinenko, fos­tul agent FSB asasinat la Londra cu sub­stan­ţe radioactive (potrivit BBC şi The In­de­pendent). Informaţiile despre Trump fi­ind extrem de sensibile, Steele le-ar fi trans­mis încă de la început FBI. S-ar fi întâlnit în Eu­ro­pa cu agenţi FBI în vară, pen­tru a discuta detalii le­ga­te de caz. Însă, cu o lună înainte de alegeri, Steele a în­trerupt contactul cu FBI, dezamăgit - potrivit presei bri­tanice - de încetineala cu care americanii ve­ri­fi­cau in­formaţiile despre Trump.

Dosarul Trump a circulat încă din vară şi pe la alte agenţii americane, prin cercurile politice de la Washington şi prin re­dac­ţii­le celor mai importante publicaţii ame­ri­ca­ne şi britanice. Nimeni n-a reuşit să veri­fice detaliile explozive, astfel că n-a fost publicat. Până săptămâna trecută, când Buzz­Feed a postat integral dosarul, stâr­nind un enorm scandal politic.


Jill Stein cu Putin si Flynn la gala RT (File photo by Michael Klimentyev,Sputnik)

Un cor de analişti şi ziarişti s-a năpustit asupra lui Steele, care a dispărut de o săp­tămână, în vreme ce alţi experţi în Rusia şi spaţiul ex-sovietic se muncesc să de­monteze părţile moi ale dosarului, erori su­perficiale de transcriere fonetică, de­scri­e­rea eronată a unui afluent al Moscovei, nu­me greşit consemnate. Problema e alta. Informaţiile grave despre Trump provin de la un singur agent, care pretinde că are două surse, oficiali de rang înalt de la Moscova. Nu surse coroborate, nu eva­lua­rea agentului după performanţele trecute, nimic din ceea ce s-ar numi proceduri stan­dard. Asta nu înseamnă că serviciile ruseşti nu au kompromat la Trump, ci doar că nu se pot verifica informaţiile din dosarul compilat de Steele. Atunci, ce-ar pu­tea convinge? Înregistrarea video? In­ter­viuri cu agenţii FSB care se ocupă de Ho­telul Ritz-Carlton, unde a locuit Trump în noiembrie 2013, în timpul Concursului Miss Univers? Interviuri cu prostituatele de la hotel? Dacă ar exista vreo în­regis­trare compromiţătoare cu Trump încon­jurat de prostituate, n-o să apară vreo­da­tă, ar fi ţinută sub şapte chei, doar cu ea îl şantajezi pe cel mai puternic om de pe planetă. Dar revistele pornografice încă mai speră, de vreme ce Hustler şi Pent­house au oferit câte un milion de dolari pen­tru filmul cu Trump făcând sex la Ritz-Carlton.

Această poveste a fost cea mai izbutită di­versiune care a îngropat o discuţie seri­oa­să asupra relaţiei viitoarei Administraţii Trump cu preşedintele Putin. Împiedicaţi în cearceafurile de la Ritz-Carlton, prea pu­ţini analişti au comentat faptul că, în chiar ziua anunţării de către Obama a noi­lor sancţiuni împotriva Rusiei, printre ca­re şi expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi, vii­torul consilier pe probleme de securitate naţională din echipa Trump, Michael Flynn, a purtat cinci convorbiri telefonice cu ambasadorul Rusiei la Washington. Ace­laşi Flynn a participat în 2015 la re­cepţia organizată la Moscova de Russia To­day, principalul canal de propagandă al Krem­linului în lumea occidentală, şi a stat la masă alături de Putin. Încă planează sus­piciuni privind finanţarea campaniei lui Trump din Rusia. În aprilie 2016, serviciul de intelligence al unui stat baltic a infor­mat CIA despre bani trimişi de la Moscova pentru campania electorală americană. Instanţe diferite au respins de mai multe ori cererea de interceptare a datelor elec­tronice a două bănci ruseşti. În cele din urmă, abia la 15 octombrie, cu trei săptă­mâni înainte de alegeri, un tribunal ame­rican a aprobat-o. Sunt suspectate trei per­soane apropiate de Trump.

Mai importantă decât ocheadele pe gaura cheii la Ritz-Carlton este analiza decla­ra­ţiilor preşedintelui Trump, care-şi expri­mă admiraţia faţă de Putin, dispreţul faţă de NATO şi UE, insultă şi ridiculizează ser­vi­ciile americane de intelligence. Nici n-ar mai fi nevoie de înregistrări video cu pre­şedintele la vreun hotel de lux din centrul Moscovei pentru a sesiza extraordinara opor­tunitate pentru un nou aranjament glo­bal de securitate pe care îl oferă Krem­li­nului noua Administraţie de la Wa­shing­ton.

Armand GOŞU,
revista22.ro