Mai ales după ce în 2010 se deschiseseră posturi noi de televiziune, lucrurile în domeniu păreau să progreseze considerabil, iar în topurile internaţionale începusem să avansăm.

Iată-ne însă în 2017 ajunşi într-o situaţie chiar mai proastă decât în 2008, când posturile de televiziune rămâneau fără sedii pentru că se îngălbeneau frunzele copacilor. Măcar atunci exista mai puţină propagandă, şi aia mult mai rudimentară. Practic aveam un singur post de televiziune, Moldova 1, şi ăla care avea 2 buletine de ştiri pe zi, iar dezinformarea locală se limita cam la atât. NIT-ul şi alte televiziuni mai mici nu prea contau.

Astăzi însă există o piaţă mediatică, cel puţin din punct de vedere teoretic, mult mai dezvoltată. Avem posturi de televiziune multe, doar că toate cele importante concentrate într-o singură mână – a lui Plahotniuc. Piaţa de publicitate e destul de dezvoltată, dar şi în acest caz, grosul resurselor financiare este canalizat tot spre oligarh.

Dodon, Ghimpu, Lucinschi, sunt şi ei politicieni care au intrat în acest joc, chiar dacă unii sunt mai noi, iar alţii mai vechi. Canalele primilor 2 numai de opoziţie nu sunt, în timp ce TV 7, cel al lui Lucinschi, pare să fie în pragul colapsului.

În aceste condiţii, singurul jucător important care face opoziţie şi putea s-o facă în continuare, e Jurnal TV. Nici acolo nu poţi să vorbeşti de imparţialitate totală, de echidistanţă 100%. Nu poţi să spui că uneori nu se exagerează anumite lucruri, că jurnaliştii de acolo nu mai fac şi greşeli. Dar cum poţi să fii perfect din punct de vedere deontologic atunci când ai de partea cealaltă ditamai trustul propagandistic al lui Plahotniuc?

Jurnal TV s-a comportat întotdeauna ca un veritabil post de televiziune de opoziţie. O opoziţie puternică la un regim oligarhic, criminal şi antinaţional. Iar asta l-a şi făcut să fie atât de iubit de cea mai mare parte dintre telespectatorii care au acces la el.

Este, dacă vreţi, postul care a reuşit să ţină aprinsă lumina în această ţară în ultimii ani. Care a arătat ce se întâmplă şi a criticat întotdeauna, cu vehemenţă, derapajele puterii.

Faptul că Jurnal TV e aproape de a dispărea este un lucru extrem de trist şi încă un pas decisiv spre dispariţia oricărei urme de democraţie în acest stat.

Odată scăpat de Jurnal TV, Plahotniuc nu va mai avea prea multe probleme pe cap. Reglările de conturi cu puţinii oameni care i se mai opun vor fi mult mai simple. Cea mai vehementă voce împotriva oligarhului va dispărea.
Iar după ce-i va termina pe cei care i se opun, oligarhul va trece la cei neutri, la oricine îi stă în cale pentru a-şi îndeplini marele vis: controlul absolut al acestui stat.

Iar asta ar trebui să pună pe gânduri pe foarte multă lume. Pe cei care stau acum în expectativă şi nu ştiu ce atitudine să ia. S-ar putea însă ca atunci când vor dori să spună ceva, să fie prea târziu. Ceea ce vedem astăzi în Belarus şi Kazahstan este viitorul pe care Plahotniuc şi-l doreşte pentru Moldova.

Alex Cozer