Începând cu titlul, Candu îşi arogă fraudulos legitimitatea de a se pronunţa despre lupta anticorupţie din Europa de Est. Asta deşi se referă doar la RM şi la lupta din imaginaţia sa cu corupţia. Începutul este fulminant, pentru că ni se prezintă, de fapt, o imagine a altui Parlament şi a altui Guvern. Candu ne vorbeşte despre nişte parlamentari reformatori şi despre un premier tehnocrat respectat. Dar noi, cei care avem de suferit din cauza lor, ştim că subiecţii lui sunt nişte parveniţi incompetenţi şi un prost gestionar întreprinderii de stat Tutun-CTC, ales pe furiş, departe de poporul pe care a jurat să-l fericească. Dovezi există o mulţime, doar că momentan n-are cine să le instrumenteze, în lipsa unei justiţii. Noroc de jurnaliştii de investigaţie, care îşi fac treaba scoţându-le la iveală. Apropo, mulţi dintre ei fiind plătiţi tocmai din banii publicului-ţintă al speakerului Candu: contribuabilii americani.

În continuare, secundul oligarhului şi al ”proaspătului” candidat Marian Lupu, reînvie marota pro şi antieuropenismului, unde ei, Candu, Lupu şi Plahotniuc, sunt băieţii buni // the good guys. Or fi, dar într-un singur sens, cel de goodfellas, ca la Scorsese. Rusia este prezentată ca marele duşman al democraţiei, stabilităţii şi europenităţii RM. Ceea ce este adevărat. Doar că asocierea actualei guvernări cu cele 3 valori fundamentale este o jignire în adresa tuturor, de la concetăţenii domnului deputat, până la cititori. Asta pentru că cele 3 valori nu au nici o legătură cu acţiunile guvernărilor de până acum. Nu este deloc democratic să-ţi încercuieşti concetăţenii cu garduri metalice. Nu este deloc un aport la stabilitatea societăţii să le furi un miliard din buzunare. Şi nu este deloc european să scuipi peste populaţie ameninţări staliniste de tipul În alte state mai democratice se şi împuşcă!

Conştient de asta, Candu încearcă să se delimiteze de ceea ce s-a întâmplat până în 2014 în Parlament, iar apoi până în 2016 în Guvern. Scopul acestei delimitări ipocrite este unul: construirea unei imagini de oameni noi, spălaţi şi, cel mai important, proeuropeni. Sunt curios, totuşi, ce părere au partenerii de afaceri ruşi ai liderilor PD, sau chiar afaceriştii ruşi de teapa lui Iaralov, care iau parte la procesul decizional din sânul (social)democraţilor, despre afirmaţiile însuşite de Candu în faţa publicului străin. De exemplu, despre referirile la Rusia, pe care o acuză că şi-a băgat coada în alegerile prezidenţiale din SUA, ungându-i la suflet pe americani. Ironia face că publicaţia care-i găzduieşte gândurile speakerului să fie taman pro-Trump, deci şi pro-Rusia. Dar ce mai contează, când te împopoţonezi cu varii titluri şi merite, îţi pui un costum bun şi le zâmbeşti, doct şi inocent, din poză?

Nu ştiu de ce a considerat gaşca pedistă că, dacă în RM nu-i mai cred nici cei 5-6% care i-ar vota de frică şi din obedienţă, îi vor crede nişte străini. În fond, informaţiile care contrazic textul parlamentarului sunt publice, accesibile şi, mai ales, veridice. Dar probabil că regimul trebuie să-şi prelungească perioada de graţie şi de furăciuni. Să le urăm ghinion.

Tudor Cojocariu