„Până unde eşti dispus să mergi cu discursul critic împotriva unei guvernări corupte, dacă nu mai e vorba doar de siguranţa ta personală, ci îţi este ameninţată familia?“ Este întrebarea-cheie pe care le-a pus-o Val Butnaru, moderatorul emisiunii Cabinetul din umbră de la postul basarabean Jurnal TV, joi, 4 august, Nataliei Morari şi lui Constantin Cheianu. Sunt doi jurnalişti de la Chişinău care au primit avertismente „amicale“ la telefon din partea unor anonimi. „Nu vom renunţa, a fost răspunsul celor întrebaţi, pentru că ei asta vor: să ne sperie, să ne reducă la tăcere... Dar dacă te şantajează cu oamenii la care ţii, cu rudele apropiate, alegerea e mult mai dificilă.“ Natalia Morari a recunoscut că a decis să se oprească pe când lucra pentru New Times, o publicaţie de opoziţie faţă de Putin, după ce i-a fost ameninţată mama. În Moldova, unde s-a întors de câţiva ani, Morari este autoarea unui popular talk-show, intitulat Interpol, ai cărui invitaţi au făcut dezvăluiri incendiare pe tema miliardului de dolari furat din băncile moldoveneşti, dezvăluiri care îl indică drept principal beneficiar al acestui megatun pe oligarhul Vladimir Plahotniuc –„stăpânul din umbră al Moldovei“, coordonatorul coaliţiei de guvernare de la Chişinău.
Şi Constantin Cheianu şi-a făcut din Plahotniuc o ţintă predilectă în cadrul emisiunilor sale de la Jurnal TV: Mai pe scurt (o „pastilă“ publicistică, difuzată în fiecare zi) şi, respectiv, Ora de ras (program săptămânal de satiră politică, realizat împreună cu actorul Anatol Durbală). După episodul din noaptea de 1 august spre 2 august, când nişte necunoscuţi au tras cu o puşcă pneumatică în geamul apartamentului fiicei sale din Chişinău, trăieşte şi el dilema: „Te opreşti, mergi mai departe? Şi dacă mâine vor folosi o armă de foc?“.
Nu ştim ce spune poliţia, ce versiune de lucru examinează: un atentat indirect la adresa jurnalistului sau un act de huliganism, fie şi unul mai „elaborat“ (s-a tras asupra ferestrelor unui apartament de la etajul 5 al unui bloc de 9 etaje). Avem doar interpretarea lui Constantin Cheianu, care pune în legătură incidentul de la casa fiicei sale cu telefoanele de ameninţare anonime pe care le-a primit mai devreme.
Guvernarea de la Chişinău are de făcut şi ea o alegere: va urma modelul rusesc al reprimării presei independente, va proceda aidoma fostului regim Voronin, care sechestra jurnalişti în plină stradă în timpul violenţelor din aprilie 2009, sau va încerca, măcar de ochii creditorilor externi, inclusiv de ochii Guvernului României, să se comporte decent?
Deocamdată, puterea a ratat testul justiţiei. Principalul acuzat în chestiunea miliardului de dolari furat, Ilan Shor, primarul „răzeşilor“ de la Orhei, a fost eliberat din izolatorul poliţiei şi plasat în arest la domiciliu, şi asta după ce fostul premier Vlad Filat a fost condamnat, într-un proces închis, la 9 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Doar că mita de 250 de milioane de dolari (!), „oferită“ lui Filat de acelaşi Shor n-a mai fost dovedită...
În ciuda manierei mai mult decât discutabile prin care s-a instalat în ianuarie 2016, actuala guvernare a reuşit să obţină bunăvoinţa rezervată a Occidentului: e în discuţii avansate cu FMI şi exploatează cu succes şantajul geopolitic: dacă nu ne susţineţi pe noi, vor veni pro-ruşii lui Dodon la putere (avem scrutin prezidenţial pe 30 octombrie în Basarabia şi nu se exclud nici alegeri parlamentare anticipate în 2017).
Rusia chiar ne suflă în ceafă: la 3 august s-au încheiat manevrele militare ale trupelor moscovite dislocate ilegal în Transnistria: tancuri ale separatiştilor au trecut Nistrul în Republica Moldova, mimând o acţiune antitero. Nu s-a cerut, bineînţeles, nici un fel de acord al Chişinăului pentru această operaţiune, în schimb, există, potrivit unor investigaţii independente, o foarte profitabilă înţelegere între Vladimir Plahotniuc şi şeful separatist Evgheni Şevciuk, de livrare, la un preţ supraevaluat, a energiei electrice către Moldova prin firma Energokapital, înregistrată la Tiraspol. De ce s-ar grăbi guvernul de la Chişinău să realizeze interconexiuni energetice cu România, spre binele consumatorilor de rând şi în consonanţă cu interesul naţional, dacă din Est poţi fura oricât pentru buzunarul tău?!
O altă sursă mănoasă de venit o constituie spălarea banilor mafiei ruseşti prin sistemul bancar moldovean: 18 miliarde de dolari, despre care vuieşte şi media de peste Ocean. Revista Forbes în două articole din luna iulie şi postul american de televiziune One American News Network în 4 august s-au referit la „statul captiv“ al oligarhului Plahotniuc. Şi încă nu s-a deschis subiectul Aeroportului Internaţional Chişinău, concesionat în 2014 tot de guvernanţii „pro-europeni“ unor firme-fantomă ruseşti, o lovitură care a umplut puşculiţa cleptocraţiei locale.
Pe 13 august, în ziua când va fi înmormântată Regina Ana a României, în Republica Moldova se va ţine doliu naţional. Din păcate, contextul politic mâzgos, duplicitatea, lipsa de reacţie a instituţiilor statului faţă de monstruoasele scandaluri de corupţie aruncă în ridicol ceea ce ar fi trebuit să fie – şi este de fapt! – un gest firesc de pietate, o declaraţie simbolică de apartenenţă a basarabenilor la naţiunea română. Să compromiţi valorile fundamentale – e cel mai mare „tun“ pe care îl putea da „Republica Plahotniuc“.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
