Remarcam faptul ca Filip a avut un comportament extrem de arogant şi îşi camufla cu greu atitudinea dispreţuitoare faţă de deputaţi.
Şi-a început alocuţiunea prin atacuri la adresa opoziţiei: chipurile, sînteţi geloşi pentru succesele mele, doriţi haos şi instabilitate!
Mai departe, Filip a prezentat o relatare extinsă, în stil brejnevist, despre nişte „realizări”existente doar în imaginaţia sa inflamată, printre care asigurarea stabilităţii, încheierea acordului cu FMI, satisfacerea în proporţie de 85 la sută a foii de parcurs cu partenerii externi (ce mai este şi asta?), majorarea salariilor şi pensiilor, reducerea preţurilor la gaz şi energe electrica şi altele din domeniul science fiction.
Deja după primele minute a devenit clar ca buna ziua: ca manager Filip nu face o para chioară,iar ca premier-si mai puţin.

Colapsul
Ţara a intrat într-o criză nemaivăzută în ultimii 16 ani de zile. Se constată o scădere vertiginoasă a producţiei, a exporturilor, importurilor, a salariilor reale şi a pensiilor. Filip nu a găsit o altă soluţie decît cea de achitare a salariilor şi a pensiilor prin creşterea periculoasă a datoriei interne şi a celei externe, prin vînzarea întreprinderilor de stat şi reducerea programelor sociale.
În anul 2016, valoarea patrimoniului vîndut al statului în diferite întreprinderi a constituit deja cifra de 287 mln. lei. Este, bineînţeles, un “succes”, mai ales pe fundalul anului 2015, cînd veniturile din comercializarea acestui „produs” au fost de doar 33 mln. lei.
O cădere spectaculoasă se înregistrează la toţi indicatorii. Acest lucru îl atestă şi datele Biroului Naţional de Statistică.
Astfel, în primele 3 luni ale anului 2016, volumul producţiei industriale s-a redus cu 2,3%. Volumul total al exporturilor s-a redus cu 14,5%, cele în Rusia au scăzut cu 21,4%, iar în UE — cu 17%!
Volumul importurilor s-a diminuat cu 13,8%, ceea ce condiţionează reducerea încasărilor bugetare.
Investiţiile străine în capital, potrivit expertului V. Golovatiuc, au scăzut de 3,4 ori!
Veniturile totale ale bugetului de stat s-au micşorat cu 9,4%, iar cheltuielile  — cu 2%. Totodată, deficitul bigetului a crescut de 6,8 ori!
În primul trimestru, s-au micşorat alocaţiile bugetare pentru sănătate (cu 42%) şi educaţie (cu 14%). Să strige Guvernul cît o vrea despre creşterea salariilor, totuşi salariile reale au scăzut cu 4,9%. Situaţia cu pensiile este şi mai complicată. Cu toate că pensia nominală a crescut cu 10% (din 1 aprilie), pensia reală s-a micşorat.
Cu toate că hidrocentrala de la Cuciurgan a redus preţul cu 27%, în Moldova tarifele la electricitate s-au redus cu doar 10%!
Începînd cu 1 februarie, 2016, costul unui metru cub de gaze naturale s-a redus cu 11% (pînă la 5,89 şi 6,13 lei). Totuşi, „Gazprom” a redus preţul la gaze pentru Moldova, în trimestrul doi al anului 2015, cu 18%. Cu toate că preţul la gaze de la „Gazprom”, în aceşti ani s-a redus practic dublu, în Moldova el a continuat să crească! Vă amintim că, în anul 2014, 1000 metri cubi costau 370 dolari, iar în vara anului 2015 — deja erau 210 dolari!
Conducta de gaz Iaşi-Ungheni este conservată, stagnează reparaţia magistralei Chişinău — Ungheni, au fost sistate lucrările de construcţie a apeductelor, reparaţiile şcolilor etc.

Balonul datoriilor
În anul 2016, datoria internă, potrivit E. Gorelova, a crescut de trei ori (de la 7 mlrd. lei pînă la 21 mlrd. lei). Apropo, cifra aceasta a fost deja inclusă în buget! Motivul includerii l-a constituit memorandumul dintre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională, conform căruia, începînd cu luna martie, suma de peste 13,6 mlrd. lei a fost pusă pe umerii cetăţenilor!
Ţara este dusă cu premeditaţie spre faliment. Spre sfîrşitul anului, cu condiţia păstrării tendinţelor actuale, datoria de stat internă ar putea atinge cifra de circa 25 mlrd. lei! Unde mai pui că există şi datoria publică externă de $1354 mlrd. (conform situaţiei la 31 martie, 2016).
La 28 iulie, ministrul Economiei, O, Calmîc, raport cu mîndrie Parlamentului că şase întreprinderi de stat şi 19 societăţi pe acţiuni au falimentat, iar 12 întreprinderi de stat şi  18 societăţi pe acţiuni se află în process de lichidare!

Vin privatizarile oligarhice?
În acelaşi timp au scăzut brusc vînzările la astfel de întreprinderi precum uzina de sticlă, aeroportul Mărculeşti. S-a redus vînzările la toate întreprinderile din sectorul energetic, inclusiv „Moldova-Gaz”, Metalferos, Tutun-CTC. Totuşi, acestea erau întreprinderi profitabile pînă în momentul venirii lui… Filip. Se pare că în curînd acestea vor fi şi ele devastate şi vîndute persoanelor „apropiate” la un preţ de nimic.
Se conturează nişte perspective, delicat vorbind, îngrijorătoare…
După prognozele Ministerului Economiei, care, de regulă, cunosc o materializare negativă, PIB-ul va creşte în acest an cu 1%, inflaţia va atinge 7,2%, scăderea exporturilor se va cifra la 6%, cea a importurilor – la 1%. Producţia industrială va creşte cu 2%, iar agricultura – cu 7%.
— Nu aşteptăm careva minuni nici din investiţiile în activele materiale- nu mai putea de „fericire” ministrul O. Calmîc.
Cu toate că acordul formal cu FMI a fost încheiat, totuşi banii vor fi folosiţi nu pentru dezvoltare, ci pentru susţinerea bugetului, ceea ce este în sine o manifestare de iresponsabilitate şi, poate, chiar crimă, or această „injectare” pur şi simplu cauzează creşterea datoriei.

Vicioasa „frăţie a inelului”
Corupţia a atins cote halucinante. De fapt, cauza este clară: mai mult de jumătate din miniştrii Guvernului Filip, inclusiv însuşi premierul Filip, anterior au fost demişi sub acuzaţia de corupţie. Acest lucru îi priveşte pe Şalaru, Chirinciuc, Glavan, Munteanu, Cibotari, Bîtcă, precum şi Brega, Fusu, Babuc…
Însuşi Filip a fost învinuit de toate păcatele: şi de ascunderea proprietăţii pe care o deţine, şi de scheme abuzive la Combinatul de Tutun, şi de falsificarea alegerilor prin intermediul Întreprinderi „Registru”.
În ziua de 18 ianuarie, 2016, ediţia «Комсомольская правда» scria următoarele: „Pavel Filip poartă răspundere personală pentru neîncheierea tranzacţiei dintre Eventis Mobile şi compania Iulerom, motiv pentru care creditorii au suportat un prejudiciu de 49 mln. lei, dar şi ţara a ratat 80 mln. lei sub formă de investiţii. Din cauza staţionării licenţei, ţara anual ratează circa 25 mln. lei sub formă de plăţi fiscale”.
Totuşi, toate acestea sînt floare la ureche comparativ cu alte „ realizari” ale acestui personaj.
Memorandumul dintre Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor, care pune pe umerii cetăţenilor cele 13,6 mlrd. lei este una dintre cele mai mari fraude moldoveneşti după furtul miliardului. Şi această fraudă este pe conştiinţa lui Filip. Iar împrumuturile luate prin băncile comerciale cu o dobîndă de 16-20% pentru achitarea pensiilor şi salariilor cum pot fi calificate? Apropo, liderul PSRM, I. Dodon susţine că Guvernul împrumută lunar de la băncile comerciale cîte 1 mlrd. lei! În acest context apare doar o singură întrebare: la care bănci se împrumută Guvernul? Cine şi cum va restitui împrumuturile?

Ienicerii corupţiei
Ce să mai vorbim despre ceilalţi miniştri? Nu au ajuns a se aşeza de-a binelea în fotoliile ministeriale, că au şi început a umbla cu noi scheme.
Ministrul Apărării, A. Şalaru, de exemplu, deja la 16 februarie, 2016, a organizat un tender dubios, la care au fost vîndute trei complexe de rachete anti-aeriene С-125М1 „Neva”. Prejudiciul economic adus statului a depăşit 30 mln. dolari!
Tot el a promovat încheierea şi executarea contractului de coasere a uniformei militare pentru suma de 2,7 mln. lei. Uniforma cusută s-a dovedit a fi inutilizabilă.
Ministrul Justiţiei, V. Cebotari a eliberat licenţă companiei aeriene Flyone, care au putea cauza prejudicii serioase companiei de stat Air Moldova. Motivul îl constituie activele pe care ministrul Cebotari le deţine în firma nominalizată.
Viceprim-ministrul Moldovei, liberalul Gheorghe Brega, promovează interesele companiei SRL „Intermed”. În ultimii 3 ani, SRL „Intermed” a cîştigat 74 de licitaţii publice pentru o sumă totală de peste 50 milioane lei.
Iu. Chirinciuc şi Iu. Topală de la CFM cedează toate tenderele companiei lui Ghimpu „Get Premium”. Doar în anul 2015, „Calea Ferată Moldova” a achiziţionat de la agentul economic respectiv produse petroliere cu o valoare de 60 milioane lei. Achiziţiile din acest an ale CFM constituie un mister. Afacerea a devenit cunoscută datorită investigaţiilor jurnaliştilor de la Ziarul de Gardă.
O. Calmîc şi A. Candu au fost acuzaţi de experţii S. Tofilat şi V. Parlicov de legalizarea firmei „Energocapital”, care a fost înregistrată în anul 2014. Chişinăul procură electricitate de la această firmă, care este un intermediar între Cuciurgan şi Moldova. Veniturile anuale de 150 mln. dolari iau calea offshor-urilor, iar de acolo în buzunarele liderilor transnistreni şi ale oligarhilor din majoritatea de guvernămînt.
Ministrul Ecologiei din partea PL, Valeriu Munteanu, riscîndu-şi propria viaţă, a apărat businessului „păpuşarului”, pe monopolistul „Metalferos”, refuzînd eliberarea autorizaţiei pentru exporturile de deşeuri întreprinderii germane Gebauer&Griller. În rezultat, 20 mln. lei au fost încasate de oligarh. Afacerea a avut loc în anul 2015.
Ministrul Sănătăţii, Ruxanda Glavan, s-a ales, la 13 iulie, cu o mustrare din partea prim-ministrului Pavel Filip, pentru tergiversarea soluţionării problemelor de pe piaţa farmaceutică. Vă amintim că aici, pe de o parte, se înregistrează un deficit, iar pe de altă parte s-a produs o creştere îngrijoratoare a preţurilor la peste 140 titluri de medicamente. Bineînţeles, nu am vrea să credem că acest lucru se datorează faptului că doamna vizată este proprietara firmei „Glavirux” SRL, care se specializează în importuri şi distribuţie a preparatelor farmaceutice. Totuşi, potrivit datelor difuzate de ZDG, în perioada 2013-2015, această companie a cîştigat peste 70 de tendere organizate de instituţiile medicale din ţară, pentru o sumă de circa 10 mln. lei…
Vorbind pe scurt, într-adevăr, cu venirea lui Filip, s-a instaurat o „stabilitate” totală.
Stabil funcţionează schemele, stabil înfloreşte corupţia, stabil cresc datoriile, stabil sîntem în decădere…
În popor, situaţia s-ar mai numi şi un fel de „stabiliţoi”.

Bogdan Ţîrdea