Ministerul moldovean de Externe a sugerat Rusiei să se abţină de la deschiderea secţiilor de votare în localităţile din regiunea transnistreană, controlate de regimul separatist pro-rus, având în vedere „imposibilitatea asigurării condiţiilor de securitate necesare pentru desfăşurarea alegerilor”.

Diplomaţia de la Chişinău a anunţat că pe adresa Ministerului de Externe şi Integrării Europene au parvenit câteva note verbale din partea Ambasadei Federaţiei Ruse în Republica Moldova prin care autorităţile moldovene sunt rugate să contribuie la facilitarea organizării şi desfăşurării pe teritoriul Republicii Moldova, la 18 septembrie 2016, a alegerilor deputaţilor Dumei de Stat a Rusiei. În acest context, Ambasada Rusiei a exprimat intenţia de a deschide pe teritoriul Republicii Moldova 25 de secţii de votare: 4 în localităţile din dreapta Nistrului (una la Chişinău, una la Bălţi, una la Comrat, cu un punct mobil la Cahul) şi 22 în regiunea transnistreană.

Transnistria se comportă ca parte a Rusiei

Şefa pretinsei autorităţi electorale din regiunea transnistreană, Elena Gorodeţkaia, a spus că 9 secţii de votare vor fi deschise la Tiraspol, 5 la Bender, câte 2 în Râbniţa şi Dubăsari şi câte una la Grigoriopol, Dnestrovsc, Camenca şi Slobozia. Alte 2 secţii de votare ar urma să fie deschise pentru pacificatorii ruşi şi militarii din grupul operativ de trupe ruseşti dislocate în regiunea separatistă. Gorodeţkaia a mai menţionat că, la alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, în regiunea transnistreană sunt aşteptaţi la urne peste 180 000 de alegători care deţin cetăţenia rusă (faţă de 160 000 câţi erau în 2011 - atunci la scrutin au participat 52 000 de cetăţeni ruşi.). Potrivit ei, „procesul de pregătire a Transnistriei pentru alegerile din Rusia deja a început. Concentrarea eforturilor va fi la sfârşitul lunii august - începutul lunii septembrie. Acum suntem gata să furnizăm echipamentele necesare pentru secţiile de votare".

Subiectul deschiderii celor 22 de secţii de votare în regiunea transnistreană a fost discutat pe 10 august, la o întâlnire a şefului grupării separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametşin.

Întrebări retorice

În legătură cu sfidarea repetată a Chişinăului (la fel s-a întâmplat de fiecare dată când au avut loc alegeri în Rusia), directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a lansat câteva întrebări retorice: „Cum va finanţa Ambasada Federaţiei Ruse deschiderea secţiilor de vot în regiunea separatistă? De ce încalcă legislaţia Moldovei cetăţenii ruşi aflaţi provizoriu pe teritoriul Republicii Moldova? Cum poate Moldova să-şi întărească sistemul de înregistrare şi monitorizare a cetăţenilor ruşi?”.

Potrivit experţilor de la Chişinău, activitatea tuturor secţiilor de votare deschise de Rusia în Republica Moldova, cu excepţia celei din cadrul Ambasadei de la Chişinău, trebuie considerată ilegală. Directorul executiv al Asociaţiei „Promo-Lex”, Ion Manole, spune că Rusia sfidează Republica Moldova ca stat de drept, acţiunile Rusiei fiind în contradicţie cu legislaţia naţională şi standardele internaţionale. El susţine că, dacă Rusia nu va renunţa la planul său, Chişinăul ar trebui să constate admiterea intenţionată a amestecului în treburile interne ale ţării şi să acţioneze ca atare.

Puţin probabil, susţin analiştii politici. Cel mai probabil, având în vedere practica din anii precedenţi, Chişinăul va tolera în tăcere sfidarea Rusiei, mai ales că guvernele de la Chişinău şi Moscova se află în plin proces de negociere a unei „foi de parcurs” pentru restabilirea relaţiilor economice (după embargoul impus de Moscova la importul produselor moldoveneşti), document considerat de analiştii de la Chişinău ca fiind „o nouă capcană” întinsă Moldovei de către Rusia.


Vitalie Călugăreanu,
Deutsche Welle