Scandalul, în care aproximativ o optime din produsul intern brut al Moldovei a dispărut, cea mai mare parte în credite neacceptate, a creat multă zarvă în ţara ex-sovietică (cea mai săracă ţară din Europa), şi a discreditat guvernarea pro-europeană care a pivotat departe de Moscova.

Sistemul financiar are nevoie de mai multă transparenţă, aceasta reprezentând la momentul dat cea mai crucială reformă pentru Chişinău. La rândul său, va duce la un ajutor financiar din partea Uniunii Europene, ajutor pe care se bazează bugetul de stat 2016, care nu a fost aprobat încă.

Dar, doar 600 de milioane de lei (30.5 mil US $), au fost recuperate din totalul de un miliard de dolari.

„În ceea ce priveşte identificarea activelor, de exemplu, noi lucrăm foarte bine cu unele ţări. Ţările baltice, de exemplu, în care ne arată cu degetul pe bani sau ne arată lanţul de conturi prin care au trecut”, a declarat Filip într-un interviu.

„Adevărul este că nu lucrăm foarte bine cu Federaţia Rusă, în ceia ce priveşte oferirea informaţiilor despre banii pierduţi. În ceia ce priveşte posibilele lanţuri sau reţele financiare care duc prin Rusia sau în Rusia”.

Compania financiară rusă VEB Capital a deţinut o cotă de 24,9% din acţiunile uneia dintre băncile implicate în scandal, Banca de Economii, în timp ce un oligarh suspectat de implicare în scandal se crede că are legături cu Rusia, arată Reuters.

Şeful executivului de la Chişinău, care şi-a preluat în ianuarie mandatul devenind al cincilea prim-ministru după protestele de stradă din 2009, a subliniat totuşi că Republica Moldova şi Rusia lucrează pentru încheierea unui acord de cooperare între Parchetele din cele două ţări.

Unii, inclusiv fostul prim-ministru Ion Sturza, au declarat că băncile din Moldova au fost un punct de spălare a banilor pentru Rusia.

Guvernului Filip aşteaptă recomandări de la firma de consultare Kroll cu privire la modul cel mai bun de recuperare a banilor.

„Ne concentrăm pe acţiuni de recuperare a banilor. Şi acestea sunt şi aşteptările noastre de la compania Kroll pentru a identifica toate activele şi ulterior să ne spună ce acţiuni, în acest scop, se poate face în mod legal”, a spus Filip.
 
În scaunul de conducere
 
Stând în faţa unui steag al UE, Filip a subliniat o serie de măsuri pentru implementarea reformelor care vor restabili încrederea poporului în sistemul politic şi care vor arăta cetăţenilor că guvernul lucrează în interesul lor.

O manevră de a reduce numărul de inspecţii inopinate de către instituţiile de stat la companii pentru verificarea activităţii lor va face climatul de investiţii mai favorabil, a spus el.

O altă reformă care va schimba împuternicirile Centrului Naţional Anticorupţie, va face ca instituţia să se concentreze pe cazuri de un nivel înalt. Această mişcare va duce Moldova să urmeze paşii României, care a cunoscut o represiune fără precedent asupra corupţiei, în care au fost implicaţi unii dintre cei mai bogaţi şi puternici politicieni şi oameni de afacere.

Dar, în timp ce situaţia politică din Republica Moldova s-a stabilizat, opoziţia faţă de guvern Filip a început să i-a amploare.

Protestele din ianuarie au fost concentrate asupra guvernului Filip din cauza legăturii sale cu Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om şi prim-lider al Partidului Democrat din Moldova, care este văzut de critici ca cel care trage sforile în ţară. Filip a respins ideea.


Citeşte articolul original aici.