Sfidarea

Cavcaliuc, un fel de Zubic în devenire, a schimbat câţiva şefi ai inspectoratelor de poliţie. Cei care cam strâmbă din nas şi nu-şi prea trimit efectivele la Chişinău când sunt proteste, sau cei care nu sunt de acord atunci când în dimineţile de dinaintea protestelor iese câte-un Cavcaliuc în faţa grupurilor de poliţişti, îndoctrinându-i că oamenii din stradă sunt „duşmanii” lor sau ai ţării, au fost înlocuiţi. Astfel de înlocuiri mai urmează.

Dar şi mai interesant este să vedem cine sunt cei care le-au luat locul. Spre exemplu Vitalie Moisei, numit şef la Inspectoratul Râşcani, este unul dintre torţionarii de la 7 aprilie 2009.

Aici e şi o tentă simbolică. Un mesaj pentru cei din stradă. Că lucrurile se schimbă în poliţie. Se revine la starea de dinainte, că, vorba nostalgicilor – înainte era mai bine.

Uitarea

Ieri, în şedinţa de Guvern, fostul comunist Oleg Babenco, care a devenit „democrat” în campania din 2014, a fost numit şef al Biroului Relaţii Interetnice. De fapt a fost renumit.

Babenco este el însuşi un tip foarte renumit. A mai stat în această funcţie şi în 2015, e drept, timp de doar o zi. După mai multe luări de poziţie în mass-media şi-a depus demisia, întrucât tipul are un trecut mai mult decât dubios.

Şi aici avem un detaliu extrem de interesant. Cea mai stringentă voce care-l contesta pe Babenco era a unui actual ministru. Îl cheamă Valeriu Munteanu şi se afla la şedinţa Guvernului în care Babenco a fost numit. Filip chiar a întrebat dacă are cineva obiecţii. A urmat tăcere.

Ia vedeţi ce spunea aprigul luptător cu Mâna Moscovei, despre Babenco, exact acum un an de zile.

Tupeul

La aceeaşi şedinţă de Guvern a fost respins un proiect de modificare a Codului Audiovizualului. Pe când nu erau „social-democraţi”, comuniştii Mihalache şi Balmoş făceau şi proiecte de lege bune. Pe scurt, proiectul ar fi putut atenta la imperiul mediatic al lui Plahotniuc.

Dacă modificarea trecea, o persoană fizică sau juridică ar fi avut dreptul să deţină doar două licenţe în audiovizual. Acum legea permite 5. Plahotniuc oficial deţine 7, deci oricum o încalcă. Însă tipul chiar şi aşa n-a vrut să modifice, nici măcar de ochii lumii.
„Argumentul” a venit de la una dintre slugile sale, cel care ocupă funcţia de ministru al Justiţiei – Cebotari. Cică pregăteşte el unul mai „reuşit”. Probabil ăla va prevedea că tot audiovizualul să fie doar al lui Plahotniuc.

Umilirea

Tot ieri, la Chişinău a fost Petras Auštrevičius. Tipul e raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova. A vorbit mai dur ca niciodată la adresa Republicii Moldova. La adresa şefilor ţării. Cică să se apuce de reforme, că nu vor primi bani.
Filip, Timofti şi toţi ceilalţi care s-au văzut cu Auštrevičius bâţâiau afirmativ din cap, cu multă umilinţă, zâmbind galeş, la orice declaraţie a eurodeputatului. La fel cum au făcut-o şi în ultimii 6 ani.

Cum însă au pus în practică sfaturile s-a demonstrat chiar în aceeaşi zi, inclusiv prin cele trei exemple menţionate mai sus.

Totuşi, nici pe Auštrevičius nu prea mai am cum să-l înţeleg. Pentru că el le-a înaintat acele solicitări lu’ alde Filip la o zi după ce a văzut ce s-a întâmplat în cazul Poalelungi. E cam ca şi cum i-ai cere astăzi vulpii care a mâncat ieri găina să-ţi facă ouă. Şi încă rapid.

Alex Cozer