Acelaşi lucru se putea întâmpla şi cu candidatul PPDA Andrei Năstase dacă ar fi participat în turul II a alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie curent cu contracandidatul Igor Dodon, deci a fost în linii generale o mobilizare în masă şi un vot de protest. Protestele post-electorale ale Diasporei în legătură cu alegerile fraudate durează zile la rând în diferite oraşe din Europa punând în încurcătură cancelariile occidentale şi nu în ultimul rând guvernarea României.

Diaspora în sfârşit demonstrează de a fi un redutabil actor politic care strică cărţile guvernării şi noului preşedinte, mai mult ca atât ca răspuns la intimidările neinspirate ale nou alesului preşedinte,, cineva să nu se joace cu focul,, nu recunoaşte rezultatele alegerilor prezidenţiale şi ameninţă de a purta în instanţa de judecată din ţările de reşedinţă responsabilii alegerilor fraudate iar aceasta deja miroase a scandal de nivel internaţional. De consecinţă asistăm de fapt la o victorie a Diasporei cu concluzii extrem de importante. Una dintre cele mai importante concluzii este necesitatea constituirii unui organ independent de coordonare a Diasporei, reieşind şi din faptul că aşa-zisul consiliu coordonator al Diasporei pe lângă Guvern a fost desfiinţat după ce prim-ministrul şi preşedintele acestui consiliu care a existat numai în sertarele Cancelariei de Stat s-a ales cu ani grei de puşcărie.

Prin intermediul unei instituţii autonome, Diaspora va revendica interesele originarilor noştri stabiliţi în străinătate, în unison va cere reforme şi monitoriza situaţia din ţară creând astfel cel puţin o opoziţie constructivă. A ajuns timpul de a organiza această entitate care are un potenţial nu numai economic dar şi politic.

Vizavi de capacitatea de organizare a comunităţilor noastre în străinătate şi de participarea la alegeri mă voi opri la o analiză comparativă care reflectă lacune serioase ce au condus la aprige contestări în oraşele Bologna, Mestre, Parma, Roma, Londra şi altele. Datele Comisiei Electorale Centrale denotă clar faptul că în secţiile de votare din regiunea Emilia-Romagna (or.Bologna, Parma, Ferrara şi Modena) au rămas neutilizate 1.401 buletine de vot(!) În regiunea Veneto cu 6 secţii de votare prezente în teritoriu( Mestre,Padova-1, Padova-2,Treviso,Verona şi Vicenza) au rămas neutilizate 1.547 buletine, în regiunea Lazio -1579, iar în regiunea Lombardia numărul buletinelor neutilizate a atins 3.010.

Cele mai numeroase comunităţi ale moldovenilor din Italia se află în regiunile respective: Veneto -37. 247 de persoane(s-au prezentat la urne 16.453 persoane), Emilia-Romagna – 30.731(au votat 10.599), Lombardia – 22.972( 8.990); Lazio – 15.402(4.421); Piemonte – 10.572(3.515); Toscana – 5.462(1.174)^.

Aceste date demonstrează că de fapt avem, eufemistic vorbind, o prezenţă la urne nu prea strălucită. Mai mult ca atât aceste date nu includ persoanele originare din RM cu cetăţenie română care au reşedinţă în Italia adică cu cetăţenie dublă. Numărul total al cetăţenilor RM rezidenţi în Italia este 142.226 , pe când la urne s-au prezentat în turul II al alegerilor prezidenţiale numai 36.092 de persoane.

Cea mai înaltă prezenţă în raport cu numărul rezidenţilor efectivi a fost înregistrată în regiunea Marche unde la urnele celor două secţii de votare s-au prezentat 2.462 de cetăţeni din cei 4.612 de rezidenţi.

Stagnarea economico-politică din Italia s-a reflectat şi asupra migranţilor din RM. Astfel în 2015 au părăsit Italia 4977 de moldoveni care în marea lor majoritate au emigrat în ţările anglo-saxone, această tendinţă se va păstra cu mare probabilitate şi în următorii ani şi de aceea este necesar de dat răspuns adecvat acestei provocări prin organizarea de mai multe secţii electorale în Londra şi alte oraşe.

Alt aspect important care a influenţat extrem de negativ aceste alegeri a fost compania de înregistrare prealabilă în listele electorale de bază a cetăţenilor RM din străinătate de care se fac responsabile cel puţin două instituţii: Comisia Electorală Centrală şi Ministerul de Externe şi Integrare Europeană. În listele electorale de bază ale celor 25 secţii de votare din Italia au fost înscrise tocmai 6 (şase) persoane din cele 422 înregistrate prealabil conform datelor statistice.

Listele electorale suplimentare au fost completate exclusiv în timpul votării şi evident nu la calculator, fapt ce a complicat procesul de votare şi lucrul echipelor de voluntari, membrilor secţiilor de votare. Aici este util de adus aminte că au fost numeroase plângeri de la cetăţeni care nu au reuşit să se înscrie din mai multe motive: promovare slabă, perioada scurtă de timp şi blocajul sau malfuncţionarea portalului respectiv. Aici apare spontană întrebarea de ce nu se declară demisii pentru astfel de atitudini incalificabile dpdv administrativ şi la urma urmei civic.

Articol semnat de Eduard Gherciu