Probabil, candidaţii nominalizaţi se vor supăra pe această constatare. Vor zice că îi discriminăm în raport cu candidaţii partidelor mari, că alegătorul este în drept să aibă dintre cine alege etc. Este adevărat. Doar că alegătorul are dreptul să ştie şi cum, de ce şi pentru ce se lansează o mulţime de candidaţi care nu au şanse.

Silvia Radu

Activitate. În 2000–2008 — secretar general, director corporativ, vicepreşedinte corporativ, compania „Gas Natural Fenosa”, 2008–2015 — preşedinte al companiei „Gas Natural Fenosa” în Republica Moldova[1].

Avere. Silvia Radu a obţinut, în ultimii doi ani, venituri de aproape 13,5 milioane de lei de la locul de muncă de bază („Gas Natural Fenosa” – n.r.) şi din alte surse legale.

Familia Radu deţine terenuri agricole cu suprafaţa de aproape 38 de hectare în raioanele Hânceşti şi Cimişlia, o casă de locuit în Chişinău de 220 de metri pătraţi şi un teren pentru construcţii, două apartamente cu suprafaţa totală de 207,9 metri pătraţi şi altă avere imobilă de 42,5 metri pătraţi. Soţul Silviei Radu, Vergiliu, conduce un „Audi A8 Sedan” şi un „Volkswagen CADD Camion”, iar candidata la prezidenţiale – un „Volkswagen Passat Sedan”. Aceeaşi familie deţine pe carduri sau în conturi bancare aproape 185 de mii de euro şi peste 33,6 mii de lei, dar şi acţiuni în firmele „Radu Agro” SRL, „Gate for Capital Limited”, „Banca Santander” şi „Fresh&Green”[2].

Programul electoral[3] al candidatei constituie o pagină de fraze generale irelevante.

Bugetul campaniei candidatului independent este comparabil cu bugetele unor partide. Silvia Radu, potrivit raportului depus la CEC, îşi autofinanţează campania electorală, împreună cu soţul ei, Vergiliu Radu. Astfel, aceştia contribuit cu 1 890 650 lei, 1 879 949, 89 fiind deja cheltuiţi în primele două săptămâni de campanie[4].

Vom remarca că la asemenea cheltuieli campania este una dezolantă şi denotă un amatorism cras. Sloganele nu spun nimic (independenţa contează?!), spotul neinspirat, publicitatea stradală este eclectică, fără mesaj clar. Fotografiile în care este înconjurată de bătrâni, adolescenţi şi copii sunt însoţite de un alt slogan – familia contează. Ceea ce ar trebui să ne sugereze diferenţa faţă de altă candidată (care nu are familie)[5]. E un trolling ordinar, doar că scump şi glamuros.

Maia Laguta

Activitate. Vicedirector al Centrului de protecţie a drepturilor consumatorului, din 2006- preşedinte al Asociaţiei Obşteşti „Salvgardare”. În martie 2005 şi noiembrie 2010, a participat la alegerile parlamentare în calitate de candidat independent la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În 2011 a participat la alegerile generale locale în calitate de candidat la funcţia de primar al mun. Chişinău, fiind desemnată de Partidul „Patrioţii Moldovei”.[6]

Maia Laguta este cea mai săracă dintre contracandidaţi. Candidata independentă la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie curent, Maia Laguta, a obţinut, în ultimii doi ani, venituri de puţin peste 45 de mii de lei, adică numai câte 22,5 mii de lei pe an sau mai puţin de două mii de lei pe lună. În declaraţia sa de avere pe care a depus-o la Comisia Electorală Centrală, Maia Laguta declară că are un apartament de 46 de metri pătraţi şi un teren de aproape şase ari. Atât[7].

Nu are program electoral. N-a declarat cheltuieli la CEC.

Colectarea semnăturilor. Prezentarea semnăturilor la CEC s-a soldat cu un scandal. Vom remarca că, din 24 de candidaţi care şi-au anunţat participarea la scrutin, majoritatea nu a reuşit să colecteze semnăturile necesare, iar unii au afirmat că este imposibil pentru un candidat independent. Ceilalţi nu au trecut procedura de aprobare a listelor prezentate la CEC. Iată că Maia Laguta a reuşit. Dar cu mari semne de întrebare, la care nu a putut să răspundă convingător.

Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, a confirmat faptul că în listele cu semnături depuse de concurentul electoral Maia Laguta au fost identificate liste goale, fără nicio semnătură pe ele, dar cu ştampilata unor primării. Totodată, aceasta a menţionat că au fost identificate şi liste de subscripţie oferite unui alt pretendent de a se înscrie în cursa electorală[8].

Sigla MAIA este al doilea moment pe care îl vom remarca. E o tehnică obişnuită în campanii electorale de a lansa partide clone. În campania din 2014 a fost lansat Partidul Comunist Reformator, cu abrevierea PCR şi cu o siglă foarte asemănătoare cu a PCRM. Scopul clonelor e de a crea confuzii în liste pentru a sustrage voturile alegătorilor neatenţi. PCR a sustras de la PCRM cca 5% din voturi. În acest sens, sigla MAIA e din aceeaşi categorie. Ce are sigla cu sloganul – Preşedintele justeţei (?!). Şi acesta este trolling, doar că ieftin.

Ana Guţu

Activitate. Lector superior, conferenţiar, şefa catedrei limbă şi literatură franceză, director de departament, vicerector, prim-vicerector, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. În 2009–2014 — deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2009–2013 — membră a fracţiunii Partidului Liberal, 2013–2014 — deputat neafiliat), 2013–2014 — co-preşedinte al Partidului Liberal Reformator, din 2016 — preşedinte al Partidului unionist „Dreapta”.[9]

Avere. Potri­vit decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate, depusă la Comi­sia Elec­to­rală Cen­trală (CEC), Ana Guţu, împre­ună cu soţul său, Ion Guţu, este pro­pri­e­tara unui apar­ta­ment de 86 m.p. în Chi­şi­nău, pe bd. Şte­fan cel Mare şi Sfânt, unde, con­form acte­lor de la Cadas­tru, cei doi soţi îşi au şi domi­ci­liul. Tot­o­dată, Ana Guţu mai deţine un apar­ta­ment de 64 m.p. la Cahul, des­pre care spune că l-a moş­te­nit de la mama sa. Pe lângă cele două apar­ta­mente, Ana Guţu deţine şi 100% din firma „Sta­vbi Lux” SRL, fon­dată în 2002, care ope­rează cafe-barul „Fiesta” din incinta ULIM-ului.

În 2014 şi 2015, cafe­neaua i-a adus actu­a­lei can­di­date la func­ţia de pre­şe­dinte veni­turi totale de 518 mii de lei sub formă de divi­dende. Tot­o­dată, în baza de date a Came­rei Înre­gis­tră­rii de Stat Ana Guţu apare şi ca fon­da­toare şi admi­nis­tra­toare a fir­mei „Transla­tio” SRL, fon­dată în 2000, cu adresa juri­dică într-un fost apar­ta­ment al fami­liei Guţu. Pe lângă divi­den­dele de la „Sta­vbi Lux”, în 2014 Ana Guţu a ridi­cat 171 de mii de lei din sala­riul de depu­tat şi alţi 186 de mii din acti­vi­ta­tea didac­tică de la ULIM. În 2015, nemai­fi­ind depu­tată, pre­zi­den­ţi­a­bila Ana Guţu a înca­sat, din sala­riul de la ULIM, 279 de mii de lei, iar în pri­mele 8 luni ale lui 2016 –alte 207 mii de lei. De ase­me­nea, Ana Guţu a indi­cat că deţine două con­turi ban­care în valută. În unul din­tre ele are depo­zi­taţi 22 600 de dolari SUA, iar în celă­lalt păs­trează suma de 18 200 de euro[10].

Slogane electorale sunt:„Ana Guţu — preşedintele unirii” şi „Împreună facem Unirea”.

Programul electoral[11] conţine un şir de teze generale despre unire şi propuneri irealizabile. Este inspirat din ideile d-lui Dungaciu, ex-consilier al ex-preşedintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu (de ex. Fondul Unirii de 10 miliarde USD), ceea ce ne sugerează că este un proiect de succesiune a PL care deja nu mai poate fi resuscitat.

Valeriu Ghileţchi

Activitate. 1998–2001 — deputat în Parlamentul Republicii Moldova, 2001–2009 — episcop al Uniunii Bisericilor Creştine Evanghelice Baptiste din Moldova, 2009–2011 — preşedinte al Federaţiei Baptiste Europene, 2009-prezent — deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2009–2016 — membru al fracţiunii PLDM; din aprilie 2016 — deputat neafiliat, membru al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană).[12]

Avere. Candidatul la Preşedinţia R. Moldova, Valeriu Ghileţchi, deputat neafiliat, a obţinut anul trecut venit de la locul de muncă de bază de 307 845,85 de lei, din activitatea de reprezentant al statului în societăţi comerciale – 65 963 de lei, din darea în locaţiune/arendă a bunurilor mobile şi imobile – 25 447,56 de lei, dar şi din alte surse legale (pensii, burse indemnizaţii, premii) – 123 322 de lei. Cel puţin, aceasta reiese din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, făcută publică de către Comisia Electorală Centrală (CEC). Potrivit declaraţiei, Valeriu Ghileţchi deţine în proprietate două case de locuit: una cu suprafaţa de 169,30 m.p., cota – parte ½, iar a doua cu suprafaţa de 180,70 m.p., cota parte 1, titularul fiind soţia sa, Marina. Totodată, Valeriu Ghileţchi mai deţine în proprietate un spaţiu comercial cu suprafaţa de 183,50 m.p., cotă parte – 27,91%, dar şi un teren aferent cu suprafaţa de 353 m.p. cu cota parte 27,91%. Valeriu Ghileţchi conduce un „Nissan Terrano”. Familia Ghileţchi deţine trei conturi curente cu sumele: primul – 42 243 de lei, al doilea – 1 200 de lei, iar al treilea – 4 293 $. Familia Ghileţchi mai deţine cu titlu de proprietare 25% din Invest Credit, 10% – din IC Management Institut şi 2,5% – din FPC Nucet SA[13].

Cel mai modest venit şi cele mai puţine cheltuieli au fost declarate de către candidatul independent, Valeriu Ghileţchi. La CEC, acesta declara 64 000 de lei primiţi de la donatori, dintre care doar 19 995 au fost cheltuiţi în primele două săptămâni de campanie electorală.

Slogan electoral este „Pace în familie - Unitatea poporului - Bunăstarea ţării”.

Mesajul principal: „Am declarat-o de multe ori până în prezent şi sunt gata să o repet ori de câte ori voi fi întrebat: sunt pro familie şi consider că singura cale prin care putem să ne dezvoltăm este prin promovarea instituţiei familiei, dintre un bărbat şi o femeie, aşa cum este consfinţită în Biblie şi Constituţia Republicii Moldova”[14].

Programul de două pagini conţine 10 puncte care încep cu verbul – Cred.

Concluzii

În opinia noastră, niciunul dintre candidaţii prezentaţi nu are şanse de a trece în turul doi al scrutinului, fapt confirmat de toate sondajele. Unii din ei au fost lansaţi în actuala campanie cu misiuni speciale, cu scopuri diferite de obţinere a rezultatului. Decizia de a-i vota sau nu vă aparţine dvs.

*Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de responsabilitate. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

Victor Ciobanu/Ziarul Naţional