Unicul oligarh şi tâlhar al Moldovei, Vlad Plahotniuc, trebuie să permită democraţiei să-şi facă treaba. El trebuie să accepte faptul că nu este şi niciodată nu a fost dorit de oameni. El trebuie să plece – aceasta este unica şansă a Moldovei de a lua totul de la început.
Maia Sandu, unicul candidat sigur proeuropean la prezidenţiale, va câştiga alegerile dacă instituţiile statului ar garanta condiţii egale pentru organizarea unor alegeri credibile, libere şi corecte. În schimb, există dovezi că aceste instituţii sunt folosite pentru fraudarea regulilor de joc mai ales în favoarea a doi candidaţi: oponentul nominal prorus Igor Dodon şi candidatul nominal proeuropean Marian Lupu. Eu accentuez că sunt „nominali” pentru că niciunul dintre ei nu este nici prorus, nici proeuropean. Ambii sunt pur şi simplu pro-Plahotniuc.
Pentru cei care urmăresc aceste alegeri, urmărind fiecare pas al guvernării, nu există niciun dubiu că ele sunt deja fraudate. Ei vor mai fura voturi şi în ziua alegerilor. Dar Maia Sandu va trebui să câştige în ciuda tuturor acestor lucruri.
Justificarea că totul este „conform legii” a devenit o batjocură în aceste alegeri. Cele mai mari fraude în această ţară au devenit posibile prin „ajustarea” legislaţiei. Mai jos sunt doar câteva dintre cele mai evidente circumstanţe „legale” care vor influenţa rezultatul acestor alegeri, defavorizând (dar nu şi descalificând) unica opoziţie credibilă.
· La aproape 100.000 de studenţi li se interzice să-şi exercite dreptul la vot printr-o regulă improvizată care obligă studenţii să voteze la locul unde sunt înregistraţi oficial (pe când mulţi dintre ei trăiesc în diferite oraşe şi sate). Nu există vreo justificare pentru aceasta, luând în considerare că oamenii de peste hotare, din orice colţ al lumii, pot vota pe liste suplimentare fără vreo înregistrare prealabilă. Acest guvern se teme de ceea ce au de spus tinerii.
· Numărul alegătorilor din liste la aceste alegeri este mai mare decât numărul oficial al cetăţenilor din această ţară – o absurditate şi un indiciu clar că o mulţime de persoane decedate sunt dispuse să „voteze” la aceste alegeri. Avem numeroase cazuri în care oamenii îşi găseau în liste rudele decedate. Birocraţii au scuze şi justificări de ce este aşa cum este, pe când noi avem argumente că aceasta a fost o mişcare premeditată.
· Multe semnale anonime ale persoanelor din toată ţara arată una şi aceeaşi: funcţionarii sectorului public sunt intimidaţi pentru a vota pentru Marian Lupu, instruiţi să-şi fotografieze votul ca dovadă, fiind speriaţi că îşi vor pierde locurile de muncă dacă nu o fac. Oameni din întreaga ţară sunt terorizaţi să fie prezenţi la întâlnirile cu candidaţii puterii, împotriva voinţei lor. Iată cum ei planifică să câştige în mediul rural, unde locurile de muncă sunt insuficiente şi guvernul este unicul furnizor de locuri de muncă.
· Forţele politice corupte, precum Dodon şi Lupu, predomină din punct de vedere financiar cu bani de origine dubioasă – pentru a se exprima în termeni moderaţi. Instituţiile de stat îl favorizează pe Dodon fără a acţiona împotriva încălcărilor când s-a aflat, în urma unei investigaţii jurnalistice, că (,) campania lui este finanţată de peste hotare.
· Monopolul media lui Plahotniuc, „bloggerii” şi „analiştii” plătiţi de el, o atacă vizibil pe Maia Sandu cu „ştiri” şi „analize” manipulative, pe când noi vedem neagresiune totală sau chiar atitudine favorabilă pentru Dodon. În această campanie, Dodon a lăsat multe întrebări fără răspuns despre trecutul său, şi devine deja clar că Dodon este tot atât de corupt şi de flămând de bani cum sunt şi membrii aşa-numitei guvernări europene. De asemenea, este vizibil ca niciodată că Dodon este o altă păpuşă de-a lui Plahotniuc. Singura cauză de ce majoritatea oamenilor nu cunosc despre adevărata afinitate a lui Dodon cu Plahotniuc este monopolul media al lui Plahotniuc şi controlul asupra fluxului de ştiri.
Dacă Maia Sandu câştigă,o va face în ciuda tuturor obstacolelor.
În timp ce sondajele, dar şi dispoziţia generală a societăţii sugerează că un candidat afiliat actualei puteri nu va accede în turul doi, acesta este probabil cel mai bun şi unicul scenariu acceptat de Plahotniuc. Avându-i pe Dodon şi Lupu „luptând” în al doilea tur, orice rezultat ar fi confortabil pentru Plahotniuc, pe când populaţia este lăsată fără nicio alegere veridică. Ei speră să transforme aceste alegeri într-o alegere dintre est şi vest. Holdingul lor media depune un efort semnificativ. De fapt, aceste alegeri vor fi pro sau contra Plahotniuc. Aceasta este alegerea reală.
Da, Plahotniuc păcăleşte vestul.
După ce s-a angajat în mod oficial să păstreze „orientarea pro-occidentală”, el acum la propriu aduce la putere o forţă nominal prorusă. De ce? Deoarece chiar din prima zi acest guvern este cel mai puţin legal guvern pe care l-am avut vreodată şi este proeuropean doar prin vorbe, nu şi prin fapte. Nici căile lui, nici trecutul lui nu sugerează faptul că este sau a fost vreodată proeuropean. Cum spuneam înainte, „faţada pro-occidentală” a acestui guvern avea scopul doar de a economisi timp. Fiind în criză de legitimitate, Plahotniuc speră să legalizeze conducerea sa prin aducerea la putere a aşa-zisei opoziţii şi prin încheierea unui târg în viitorul apropiat.
Aceasta nu este soluţia pentru Moldova.
Punctul slab a lui Plahotniuc este că el nu-şi poate permite riscul de a sta în opoziţie nici măcar o lună. Unicul său scop este de a rămâne la putere atât cât trăieşte. Ţinând toată ţara ostatică, el cere răscumpărare din Occident pentru menţinerea „stabilităţii” de la care doar el profită. Aceasta nu este soluţia de care au nevoie oamenii. Cu metodele şi mentalitatea lui, această persoană a corupt şi a distrus totul de ce s-a atins: justiţia, administraţia, instituţiile, societatea civilă, mass media, economia, sistemul financiar.
Soluţia?
Plahotniuc trebuie presat, din exteriorul, dar şi din interiorul ţării, pentru a-l determina să cedeze puterea într-un mod democratic. Acesta este unicul lucru care poate scăpa ţara aceasta de un dezastru. Niciun alt scenariu nu este promiţător pentru oamenii acestui stat. Balansările lui cu Dodon sunt doar o rearanjare a mobilei pe Titanic, în speranţa de a „calma” populaţia. Nu trebuie să permitem ca oamenii să fie prostiţi.
În niciun caz nu-l compar pe Saakaşvili din Georgia cu Plahotniuc. Ei sunt diferiţi în toate sensurile şi chiar poziţionarea acestor două nume în aceeaşi propoziţie este o insultă pentru cel dintâi. Ei au trecuturi, aptitudini şi mai ales păreri total diferite. Unul a slujit ţării sale pentru a o construi, altul a distrus ţara sa pentru câştig personal. Totuşi comunitatea internaţională şi-a exprimat în mod repetat îngrijorarea faţă de faptul că Saakaşvili ar fi putut să nu cedeze puterea în cazul în care se anticipa că el ar fi putut pierde alegerile din 2012, şi el nu ar fi putut asigura o tranziţie paşnică a puterii. Fiind un adevărat om de stat, el a acceptat alegerea oamenilor şi a făcut exact ceea ce ei şi-au dorit. Aceasta este exact ce Plahotniuc nu va face. Pentru el, Moldova nu este o ţară, ea este o sursă de venit. Însă asta e exact ceea ce el ar trebui să facă, deoarece aşa ar face un conducător într-o democraţie când lumea îl respinge.
Oamenii, dar şi comunitatea internaţională trebuie să fie de zece ori mai categorică împotriva lui Plahotniuc şi nu să accepte „garanţiile” lui. Până acum, toţi trebuiau să observe promisiunile lui contradictorii. El este un mincinos şi un escroc. El este foarte bun în îndeplinirea sarcinilor lui Putin în Moldova şi discreditarea sentimentului proeuropean al societăţii. Este timpul ca toţi să înţeleagă că un individ nu poate spăla 20 miliarde de dolari din trezoreria Kremlinului fără a avea prieteni la Moscova.
Lobbiştii lui şi afiliaţii partidului său spun într-un glas că fără Plahotniuc în ţară va fi haos. Nici acum în ţară nu este prea multă linişte. Şi în ciuda eforturilor sale de a-şi curăţi imaginea, pe noi nu ne cumpără acest patriotism deodată deşteptat, după ce a secat această ţară în ultimii 15 ani. Dacă oamenii lui nu cred în asta, de ce ar trebui s-o faci tu?
Ei ne spun că nu există alternativă prezentului guvern. Că alternativele sunt slabe şi incompetente. Nu face aceasta regulile jocului să pară mai uşoare pentru Plahotniuc? Tot ce trebuie el să facă în următorii douăzeci de ani este să menţină aceste alternative slabe şi fragile, mici şi concurând una cu alta, distrugând credibilitatea lor şi descurajând lumea să adere la ele. Ceva ce alţi dictatori au aplicat în trecut. El este problema, nu soluţia. El este cauza de ce oameni competenţi cu intenţii bune evită să se alăture guvernării, ştiind că vor fi forţaţi să facă lucruri care sunt în contradicţie cu părerile lor. Această ţară o va duce bine-mersi fără el. Dacă noi nu ne facem griji, de ce ar trebui tu să-ţi faci griji? În momentul în care strânsoarea lui asupra instituţiilor, mass-mediei şi fluxurilor financiare va slăbi, alternativele vor câştiga teren.
Vestul a crezul prea mult timp în angajamentele sale false de a „moderniza” Moldova. Anii trec, ţara uşor se stinge, pe când puterea lui Plahotniuc creşte constant. Este timpul ca aceasta să se termine, acum! Aceste alegeri sunt cea mai bună oportunitate de a stopa construcţia „verticalităţii puterii” şi de a începe demolarea acesteia. Un preşedinte ce este complice este un potenţial dezastru, cel mai mare risc pentru această democraţie fragilă.
Moldova nu are viitor cu oameni ca Plahotniuc la putere. Aceasta este, cel puţin, o observaţie empirică a evoluţiei acestei ţări în ultimii 15 ani când el era, într-un fel sau altul, la putere. Este timpul ca el să plece cu adevărat, nu să sară dintr-o barcă în alta.
Nota redacţiei: Între timp, candidatul PD, Marian Lupu, s-a retras din cursa prezidenţială.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
