Unii folosesc aceste cuvinte pentru a reda stări de facto, alţii – pentru a-şi ponegri oponenţii electorali, iar a treia categorie – pentru că au înţeles că oricum nu pot scăpa de respectiva etichetă şi încearcă să-i aducă la acelaşi nivel pe cei care-i numesc astfel, încât oamenii să fie derutaţi, să nu mai facă nici o diferenţă între adevăraţii criminali şi cei care sunt numiţi pe nedrept cu acest cuvânt.
De când a început campania electorală a alegerilor prezidenţiale, opinia publică din Moldova a asistat la numeroase show-uri, care au avut drept scop de a arăta cine sunt criminali: judecători, executori judecătoreşti, procurori, avocaţi, oameni de afaceri şi, desigur, nu în ultimul rând, politicieni. Uitându-te la ştiri, vrei nu vrei te apucă groaza, or ideea care se promovează intens (şi nu e greu să ne dăm seama cu ce scop) este că această ţară e plină de criminali, că nu a mai rămas nici un om cinstit nici în politică, nici în oricare alt domeniu de activitate.
Personal înţeleg de ce se face acest lucru. Or, dacă nu ar fi acuzaţi absolut toţi de crime şi criminalitate, s-ar vedea că cineva e criminal, iar cineva e cinstit. Iată că se creează acest „tablou general” ca bietului om să-i piară orice dorinţă de a merge la alegeri, iar chiar dacă va merge, atunci să dea a lehamite din mână şi să pună ştampila „votat” la întâmplare, spunând: „La ce bun să mă complic, dacă toţi sunt nişte criminali”. E o abordare greşită, care deturnează sensul alegerilor în genere. În condiţii de zombare, manipulare, impunere a anumitor idei false alegătorilor, nu putem vorbi de alegeri conştiente, libere, corecte.
Dacă nu vor să admită fraudarea alegerilor din acest punct de vedere (pentru că asta e fraudare curată), politicienii, care nu-şi doresc ca majoritatea cetăţenilor să meargă la urne cu ideea că toată Moldova e plină de criminali şi nu contează pe cine alegi, trebuie să facă front comun şi să le explice oamenilor cum stau lucrurile în realitate. Până la alegeri mai rămâne ceva mai mult de o săptămână şi ea trebuie folosită pentru a face claritate la capitolul „criminali adevăraţi şi persoane cărora li se creează imagine de criminali”.
Ce rost are să vorbeşti despre integrare europeană, bunăstare, soluţii economice pentru problemele oamenilor, unire etc., dacă practic de asupra tuturor candidaţilor la Preşedinţie planează cuvântul „criminal” şi acest cuvânt poate induce o anumită stare de spirit în rândurile alegătorilor, inclusiv în ziua alegerilor?! Politicienii trebuie să-şi stabilească priorităţile pe ultima sută de metri a campaniei electorale, iar prioritatea politicienilor ce nu au de a face cu criminalitatea, dar cărora li se creează imaginea respectivă, nu poate fi decât să încerce să le explice cetăţenilor cine şi ce treabă are în realitate cu acest fenomen negativ. Numai astfel va apărea măcar o speranţă cât de cât că votul din 30 octombrie 2016 va fi unul conştient şi că oamenii nu vor merge la secţiile de votare cu gândul că dintre toţi criminalii trebuie să-l aleagă pe cel mai puţin periculos.
Jurnal.md
