Din informaţiile obţinute pe căi neoficiale, dar demne de încredere, Guvernul pregăteşte adoptarea unei hotărâri, prin care să fie declarată şi implementată o amnistie fiscală de proporţii. În condiţiile proastei administrări fiscale şi guvernării ineficiente, această amnistie ar aduce prejudicii financiare statului şi societăţii de nerecuperat, dacă nu fatale chiar, pentru existenţa aşa numitului stat Republica Moldova.

Există motive foarte serioase de presupus, această amnistie este dictată de situaţia, în care actuala guvernare ar putea pierde pârghiile de guvernare, scopul fiind acoperirea unor evaziuni fiscale şi eschivări de la plata impozitelor de proporţii deosebite de către companiile care deservesc starea actuală de captivitate a Moldovei.

Primul pas în acest scop este manipularea cu aşa numita creştere economică şi a veniturilor la bugetul de stat, analizate mai jos.

Manipularea nu este cea mai potrivită metodă de guvernare. Guvernul Filip trebuie să ştie că sunt oameni, care cunosc bine procesele, procedeele şi legislaţia bugetar-fiscală, macroeconomia şi sistemul economic, în aşa măsură că nici un expert de-al domniei sale nu-i poate amăgi. De aceea nu trebuie să-i considere de proşti pe proprii cetăţeni, mai ales pe contribuabilii care onest îşi onorează obligaţiunile sale impozitare către stat.

O situaţie anormală descrie bugetul de stat. Câteva săptămâni în urmă, bugetul de stat a fost rectificat, în direcţie opusă celor operate din ultimii 4 ani. Amintesc, în perioada anilor 2012-2015, toate rectificările la bugetul de stat (BS) erau operate numai spre majorare. Anul 2016, luna septembrie, este unul diferit pentru veniturile bugetare.

Rectificarea BS a avut un scop pur politic, ca prin operarea reducerii părţii de venituri, să fie efectuată un fel de manevră de manipulare sau, mai bine spus minţire, a populaţiei moldovene şi partenerilor străini. Astfel, aparent, Moldova înregistrează creştere economică şi stabilitate financiară false.

S-a mers la încălcarea ordinii, pentru a arăta lumii o eficienţă falsă a Serviciului Fiscal de Stat. Cum se produce corect o rectificare a BS? De fapt, prin acţiunea de asumare a răspunderii Guvernului faţă de rectificarea BS, structurile de stat au încălcat orice normă de raportare şi efectuare a rectificării bugetului de stat. La prima etapă, Guvernul era obligat să efectueze o analiză a veniturilor la BPN, în scopul de a evolua sarcina reală de îndeplinire a BS. Rezultatele trebuiau raportate într-o şedinţă aparte de guvern, după care trebuia să se ia act de atitudine asupra structurilor responsabile de colectarea impozitelor şi taxelor la buget. Numai după ce era respectată această consecutivitate, Ministerul Finanţelor trebuia să elaboreze un proiect de lege şi să-l prezinte Guvernului. Astfel, după votarea de către membrii Guvernului, acest proiect putea fi prezentat în Parlament pentru a fi discutată rectificarea şi adoptarea unei decizii, în sensul ajustării şi modificărilor operate, în legea privind BS.

Teama, că o asemenea ajustare a BS nu va trece în Parlament, a impus guvernul Filip de a încălca orice normă prin asumarea răspunderii faţă de rectificarea BS.

După cum se cunoaşte, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a raportat, că de la 1 ianuarie până în luna septembrie, volumul impozitelor şi taxelor acumulate de către SFS a înregistrat o majorare de 1,0 miliard de lei în raport cu cel planificat. În realitate lucrurile stau altfel.

Amintesc, raportul Fiscului vine după operarea rectificării la BS în partea de venituri redusă cu 2,066 miliarde de lei, astfel încălcându-se procedura de raportare. Dacă raportarea era făcută după ordinea cuvenită, adică Fiscul trebuia să raporteze public înainte de rectificarea BS, în aşa mod se raporta ineficienţă din cauza proastei administrări, care s-a soldat în perioada menţionată nu cu creştere, ci cu descreştere a veniturilor fiscale exact cu 1,0 miliard lei.

Iată aşa se produce politica fiscală şi economică a statului.

Deconspirarea schemelor de manipulare macroeconomică a guvernării. O altă minune se deconspiră la capitolul administrării fiscale, care se face în mod fraudulos după instaurarea guvernului Filip.

Analiza cifrelor reale, care recurg din indicatorii macroeconomici reali, denotă o stare foarte gravă a BS. Dacă în perioada anilor 2010-2012, raportul dintre veniturile colectate de la Vamă şi Fisc era de 50/50%, atunci în perioada anilor 2013-2015, acest raport era deja de 42/48%, înclinând în folosul serviciul fiscal, astfel demonstrând o eficienţă crescândă a administrării fiscale în această perioadă.

Reforma realizată în perioada anilor 2013-2015, cu regret, a fost dusă la râpă numai în câteva luni ale anului 2016. În perioada februarie-august 2016, după instalarea guvernării Filip şi înlocuirea conducerii SFS, datoriile fiscale s-au majorat dramatic, astfel revenind la situaţia din 2010, adică crescând cu 70%, însumând 1,7 miliarde de lei.

Amintesc, după rectificarea operată la BS, partea de venituri a fost micşorată cu 2,066 miliarde de lei. În cea mai mare parte, aceste reduceri vizează veniturile provenite din impozitele şi taxele planificate, care urmau să ajungă în bugetul de stat în primele 9 luni ale anului 2016. În realitate, însă, volumul veniturilor nu a fost îndeplinit în comparaţie cu cel iniţial planificat cu aproximativ 12%.

Chiar şi în aceste condiţii, neţinând cont de datele reale, premierul Filip, în primele 9 luni ale anului 2016, raportează creşterea economică de 1,7%. Analiza constată, că aceste declaraţii nu corespund adevărului. Orice persoană iniţiată în economie sau finanţe cunoaşte un lucru foarte simplu: când există creştere economică, veniturile la buget cresc, păstrând o anumită proporţie. Orice creştere a PIB-ului cu 1% aduce creştere în partea de venituri al bugetului cu cel puţin 0,25%. Deci, în această perioadă, ianuarie-septembrie 2015, bugetul de stat trebuia să se majoreze cu cel puţin 4,2 miliarde de lei, dacă nu se efectua rectificarea, şi 2,1 miliarde lei – după rectificare. În realitate, bugetul a înregistrat descreştere cu 2,1 miliarde de lei.

Luând în considerare constatările făcute de prezenta analiză, indubitabil, putem concluziona, că rectificările operate la legea BS pentru anul 2016 au avut un singur scop: De a demonstra eficienţă în actul de guvernare a prezentei conduceri a Guvernului, adică un fel de stabilitate financiară şi creştere economică, falsă.

De fapt, cifrele reale ne demonstrează invers, o stagnare a economiei naţionale cu o reducere calitativă reală a PIB-lui şi o bortă enormă în BS, tencuită la repeziciune.

Pentru informaţie! Gaura în bugetul de stat constituie 8,55 miliarde de lei sau peste 30% din BS. În partea de venituri sunt prevăzute venituri din granturi în sumă de ~3,5 miliarde de lei, iar în partea de cheltuieli a BS sunt prevăzute sume pentru acoperirea deficitului bugetar în valoare de 5,05 miliarde de lei din împrumuturi externe.

Veniturile la BS din taxe şi impozite vamale sunt un aspect deosebit în interpretarea ambiguă a structurilor oficiale moldovene, ca componentă principală a veniturilor bugetare a BS.

Guvernul Filip raportează o creştere a acestor venituri în comparaţie cu alte perioade. Real, aceste majorări nu există sau sunt necalitative. O simplă comparaţie ne demonstrează această constatare. Toate impozitele şi taxele vamale moldovene sunt raportate/legate de cursul de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi moneda euro (EUR). Dacă luăm ca punct de referinţă anul 2013 ca 100% volum a veniturilor echivalent dolar/leu, atunci volumul aceloraşi venituri în anul 2015 a constituit doar 78%, iar în 9 luni ale anului 2015 aproximativ 71%. Dacă privim cifrele în fond, atunci aparent s-ar fi înregistrat o creştere a veniturilor la BS, însă în realitate lucrurile stau altfel. Majorarea este artificială, deoarece leul moldovenesc s-a devalorizat faţă de euro în anul 2015 în comparaţie cu anul 2013 cu aproximativ cu 72%, iar faţă de dolarul SUA – cu 78%, astfel creşterea veniturilor bugetare fiind asigurată de diferenţa de curs a valutei.

Ştim cu toţii, toate operaţiunile comerţului extern sunt operate în dolari, euro şi alte monede străine, de aceea valoarea comerţului în monedă străină rămâne constantă sau se reduce, cum a avut loc în cazul Moldovei în ultimii 3 ani. Însă, după cursul leului moldovenesc, valoarea creşte datorită devalorizării leului.

În cifre, aceasta arată cam în felul următor. Dacă în anul 2013 volumul taxelor vamale constituia ~970,0 milioane de dolari SUA, atunci în anul 2015 această valoare a cotat ~760,0 milioane de dolari SUA sau cu 210,0 milioane EUR mai puţin. Raportat la leul moldovean, aceasta ar constituie aproximativ următoarele valori:

Pentru anul 2014, la un curs de 16,5 MDL/EUR, valoarea acestor taxe ar atinge ~16,1 miliarde de lei;

Pentru anul 2015, la un curs de 22,4 MDL/EUR, valoarea taxelor vamale ar atinge aproximativ 17,1 miliarde de lei. Din calcule se vede, în lei moldoveneşti, creştere falsă a volumului taxelor şi impozitelor vamale, ceea ce de fapt este un fel de escrocherie, iar în dolari, observăm descreştere cu aproximativ 210,0 milioane de dolari.

În primele 9 luni ale anului 2016, situaţia devine mult mai gravă, deoarece volumul comerţului extern s-a redus cu aproape 18% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2015, importul – cu aproximativ 27%, iar exportul – cu aproximativ 16%, ceea ce de fapt serveşte un argument puternic şi concret în explicaţia ineficienţei proceselor de guvernare. Astfel, volumul de venituri la BS, în 2016, este net inferior celui din aceeaşi perioadă a anului 2015.
Iată cam aceasta este realitatea ascunsă despre aşa-zisa „creştere a bugetului de stat”.

Eficienţă reală în administrarea fiscală s-a produs în perioada anilor 2013-2015. De fapt, despre aceasta vorbesc Rapoartele de Competitivitate Globală din perioada 2011 – 2016, dar şi indicatorii oficiali publicaţi de Serviciul Fiscal. Astfel, Rapoartele de Competitivitate Globală au remarcat o îmbunătăţire constantă la doi indicatori relevanţi:

- efectul impozitării asupra stimulentelor pentru investiţii;

- efectul impozitării asupra stimulentelor pentru muncă.

Conform acestor rapoarte, în anii 2010-2013 se atestă o înrăutăţire continuă a efectului impozitării asupra stimulentelor pentru investiţii: acest indice a scăzut de la 3,6 puncte la 3,0 puncte, din maxim 7,0 puncte. Ultimele două rapoarte demonstrează o îmbunătăţire a situaţiei în anii 2014/2015 şi 2015/2016, perioadă a reformelor efectuate de conducerea Serviciului Fiscal de Stat din acea perioadă.

În perioada anului 2013 şi primul trimestru al anului 2016, conform rapoartelor internaţionale, indicele efectului impozitării asupra stimulentelor pentru investiţii a crescut de la 3,0 puncte la 3,4 puncte. Această creştere, după normele internaţionale, într-o perioadă atât de scurtă, este foarte mare, ce denotă o performanţă în eficienţa de administrare fiscală.

Dacă în anul 2012 ponderea veniturilor în Bugetul Public Naţional, colectate de Serviciul Fiscal de Stat, constituia aproximativ 38%, atunci începând cu anul 2013 până la începutul anului 2016, ponderea lor a constituit 49%, majorându-se aproximativ cu 11%, or de la 19,0 miliarde de lei, suma lor a crescut până la 25,0 miliarde în 2015 sau cu 6 miliarde de lei.

Dacă în anul 2014 datoriile fiscale ale SFS erau de 1,7 miliarde de lei, atunci, datorită eforturilor depuse de conducerea SFS din acea perioadă, restanţele fiscale au marcat descreştere cu 700,0 milioane de lei, reducându-se astfel până la 1,035 miliarde de lei.

Şi, invers, după schimbarea conducerii SFS la începutul anului 2016, restanţele fiscale au revenit din nou la loc, majorându-se cu 700,0 milioane lei.

În concluzie se poate afirma, că acţiunile întreprinse de structurile de stat, începând cu luna martie 2016, în special anularea controalelor fiscale şi impozitare, în fond, au agravat starea financiară a statului foarte gravă.
 
costandachi.eu