Ultima ştire

Europa din Constituţie

Europa din Constituţie
Sursa: www.europal... Foto: RFE/RL 13.12.2017 16:12
Într-un an în care reformele au trenat, corupţia a înflorit şi democraţia a bătut în retragere, puterea de la Chişinău – principalul vinovat de această degringoladă – ţine să ne spună că ne aflăm în plin trend proeuropean. Şi ca să ne tragem şi noi o „poză” mai occidentală vrea să introducă obiectivul integrării europene în Constituţie. E imaginea imposturii, a fudulului ridicol. Prima asociere care-mi vine în minte este cea a unui student basarabean corigent. Nu ştie nimic, nu se pricepe la nimic, a chiulit de la cursuri, dar are diplomă… de jurist (poate de-aici ne vin problemele cu justiţia în Republica Moldova!). Avântul proeuropean al majorităţii parlamentare, bine coordonată şi inspirat mobilizată, este susţinut de avizul pozitiv al Curţii Constituţionale, care recomandă această modificare în Legea Supremă, mai ales că obiectivul, spiritul european, ni se spune, e conţinut în normele şi principiile de bază ale Constituţiei moldovene, cum ar fi: separaţia puterilor în stat, statul de drept, pluralismul politic, libertatea de exprimare, independenţa justiţiei ş.a.m.d.

E logic să ne întrebăm: dacă aceste norme şi principii le avem deja asumate în Constituţie, de ce nu se respectă, de ce nu sunt ele realităţi tangibile în Moldova? Dacă un articol din Constituţie ne face automat europeni, de ce n-am beneficia de buna dispoziţie a magistraţilor de la Înalta Curte pentru a rezolva – prin completarea Constituţiei – şi alte probleme stringente? Să se stipuleze, de pildă: „Moldova nu poate fi un stat capturat de oligarhi; Moldova nu poate fi cea mai săracă ţară din Europa; Moldova nu poate fi o ţară coruptă; Moldova nu poate avea pe teritoriul său trupe de ocupaţie ruseşti care refuză să se retragă; în Moldova educaţia e o prioritate naţională sau în Moldova medicina are un buget suficient de mare pentru a salva oamenii, nu pentru a-i abandona din lipsă de fonduri, utilaje şi medicamente; Moldova nu poate avea un preşedinte antinaţional, aflat în serviciul unui stat străin (Rusia)”. Şi alte asemenea obiective a căror realizare nu se prea vede la orizont.

Nu obţii nimic printr-un nou articol în Constituţie, oricât de nobile ţi-ar fi aspiraţiile, dacă nu pui şi osul la bătaie. Desigur, e tentant să spunem filozofic sau poetic: „cuvintele instituie realitatea, ca să existe lucrurile trebuie numite, lucrurile trebuie să poarte un nume” – le numeşti şi totul se schimbă, ca într-un act de magie în preajma Crăciunului, nu-i aşa? Ne va aduce Moşul Europa în desagă!... Cuvintele, dacă nu sunt confirmate prin fapte, se compromit, se golesc de sens şi de conţinut. În general e foarte riscant să umbli prea des la Constituţie, s-o croieşti după cum îţi convine. Pentru că o altă majoritate parlamentară, nu atât de eficient coordonată, dar stimulată de un centru din exterior, poate rescrie „Legea sacră” a moldovenilor, astfel încât nu integrarea europeană, ci opţiunea… siberiană să devină idealul lor de viaţă. În Moldova, se ştie, orice scrutin nou poate schimba paradigma, poate inversa orientarea geopolitică a ţării.

Deocamdată „trendul european” al actualei puteri este sabotat de preşedintele ales cu cântec, Igor Dodon, care a declarat că nu va promulga această modificare a Constituţiei. E o stilistică pe care Dodon o execută ca un mecanism căruia i se răsuceşte periodic cheiţa. Socialistul mizează pe o nouă suspendare de câteva minute, pentru a arăta că s-a opus eroic unei prevederi care subminează relaţia cu „partenerul nostru strategic” – Rusia.

Numai că Dodon, care se opune la fel de vehement şi legii cu privire la combaterea propagandei ruseşti (el nu simte această propagandă, pentru că este el însuşi un produs al propagandei) are de înfruntat datele unui sondaj IMAS, realizat în intervalul 24 noiembrie - 7 decembrie 2017. Potrivit acestuia, 60% din respondenţi ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană şi doar 44% ar alege Uniunea eurasiatică. E o răsturnare a tuturor pronosticurilor din ultimul an cel puţin, care dădeau opţiunea pro-Est drept fatală şi univocă pe fundalul dezamăgirii cetăţenilor faţă de guvernarea cleptocrată, autointitulată proeuropeană, de la Chişinău.

Creşterea adepţilor integrării europene e însoţită de sporirea rating-ului Partidului Democrat de guvernământ, cel care a şi comandat sondajul. Partidul lui Vlad Plahotniuc cumulează 12,4% – scor pe care nu l-a mai avut de dinaintea ultimelor alegeri parlamentare, din noiembrie 2014. Scăderea simpatiilor pentru Rusia se reflectă în erodarea imaginii Partidului Socialiştilor care a scăzut în intenţia de vot până la 24,7%. Au crescut uşor partidele proeuropene şi antioligarhice, PAS (16,3%) şi PPDA (6,4%).

Adepţii Unirii cu România ating un scor-record într-un sondaj (32%), dar în mod paradoxal agentul cel mai fervent din ultimul timp al acestei idei, Partidul Unităţii Naţionale, avându-l ca „locomotivă” pe Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, obţine un punctaj foarte mic (1,6%) care îl ţine, deocamdată, departe de pragul electoral. Cu un scor descurajant (2,0%) se aleg şi liberalii lui Mihai Ghimpu. Celelalte partide unioniste, care cheamă mereu la crearea de blocuri electorale cu o „împărţire echitabilă şi democratică” a locurilor pe listă, nici nu apar în studiul IMAS. E un paradox care îi îndeamnă la reflecţie mai ales pe acei unionişti care au făcut din Maia Sandu o ţintă predilectă a atacurilor lor. Iată că electoratul de dreapta o preferă pe unionista realistă Maia Sandu, cea care nu uită că prioritatea Moldovei este scoaterea statului din captivitate – o mlaştină în care eşuează toate idealurile noastre –, politicienilor care clamează Unirea „pe scurtătură”. Se pare că moldovenii cu viziuni pro-Vest sunt mai înţelepţi decât ar crede unii politicieni.

Ca de fiecare dată, sondajele sunt întâmpinate cu mefienţă de cei care înregistrează scoruri mici sau de cei care nu se regăsesc deloc în ele. Un subiect discutabil este neîncrederea respondenţilor IMAS în societatea civilă – o idiosincrazie exact pe placul guvernanţilor, ofticaţi de stilul „prea băgăreţ” al ONG-urilor civice! Sondajul este finanţat de Partidul Democrat – maestrul simulacrelor din politica moldoveană – şi asta îl face vulnerabil ab initio, pentru că nu ştii ce e corect şi ce e trucat în această măsurătoare. Pe de altă parte, să remarcăm că sondajele din Moldova, chiar şi cele „şchioape”, n-au contrazis flagrant aproape niciodată scorurile de la alegeri. Rămâne de văzut dacă revirimentul PD-ului reflectă dispoziţiile reale ale electoratului sau dacă partidul lui Plahotniuc (şi oligarhul în persoană) sunt „ajutaţi” să urce în cifre pentru a influenţa opţiunile de vot, pregătind de pe acum rezultatele viitoarelor alegeri.

Contrar disputelor pe care le avem în societate şi a „baloanelor de săpun” pe care le lansează Partidul Democrat, constatăm totuşi o solidaritate în ceea ce priveşte opţiunea europeană şi o coeziune în jurul valorilor naţionale provocată de tristul eveniment al morţii Regelui Mihai. Faptul că în Parlamentul de la Chişinău s-a ţinut un minut de reculegere în memoria celui care face parte din istoria noastră comună, o istorie pe care, iată, o recunoaştem şi la nivel oficial (au refuzat să se ridice în picioare doar bolşevicii lui Voronin, care nu-şi dezmint românofobia anacronică), faptul că o numeroasă delegaţie parlamentară va participa la funeraliile celui care a fost şi Regele moldovenilor de dincoace de Prut, transmite un mesaj naţional şi proeuropean mult mai puternic decât orice articol lustruit din Constituţie.


Vitalie Ciobanu
vezi articolul complet

ULTIMELE ŞTIRI

Articole