Deputatul este de părere că "trebuie măcar acum, în ceasul al 12-lea, să ne facem datoria, să susţinem democraţia peste Prut şi să ne implicăm activ în stabilizarea direcţiei de europenizare a Republicii Moldova. Blocul ACUM este puternic şi a declarat în nenumărate rânduri dorinţa de a avea un parteneriat apropiat cu România. Iată care ar fi primii paşi necesari pentru resetarea relaţiei România-R. Moldova după era Plahotniuc:

1. România trebuie să devină principalul susţinător al R. Moldova la nivelul UE pentru deblocarea asistenţei financiare;

România ar trebui să fie prima ţară care să ceară acum deblocarea asistenţei financiare a UE pentru Republica Moldova, pentru a compensa politica total greşită de susţinere a regimului Plahotniuc de până acum. Europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan deja a întreprins acţiuni în acest sens. În primul rând, a facilitat vizita la Chişinău în data de 24 iunie 2019 a unei delegaţii de europarlamentari pentru a evalua noua situaţie politică din Republica Moldova.

După vizita de la Chişinău, europarlamentarul liberal a declarat că „noi avem de trei ani de zile alocate 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, bani pe care îi vom vira de îndată ce condiţiile sunt îndeplinte. Guvernul anterior a încălcat toate înţelegerile cu Uniunea Europeană, a modificat legislaţia electorală împotriva avizului Comisiei de la Veneţia, nu a recunoscut alegeri libere şi democratice pentru primăria municipiului Chişinău doar fiindcă a câştigat un candidat care nu le-a fost pe plac, nu a combătut corupţia, nu a întărit justiţia. De aceea aceşti bani nu au putut veni până acum.

Ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut ieri cu noul prim-ministru Maia Sandu, fac următoarea afirmaţie: Dacă acest Guvern este lăsat să muncească, să introducă reformele pe care le doreşte, va reuşi să absoarbă într-un an de zile toate cele trei tranşe de bani, în total 100 de milioane de euro. Prima tranşă ar putea veni în septembrie dacă guvernul începe combaterea spălării banilor, investigarea hotărâtă a furtului miliardului, punerea în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia a legislaţiei electorale, lucru care a şi început deja săptămâna trecută în Parlamentul de la Chişinău, atunci noi vom da undă verde.

La începutul lunii septembrie banii vor veni, iar următoarele două tranşe vor veni fiecare la interval de câte trei luni de zile. Cum v-am spus, discuţiile ne-au dat motive de optimism, dar evident trebuie să fim prudenţi şi să continuăm să monitorizăm situaţia“. Această iniţiativă trebuie însă susţinută şi de europarlamentarii PSD, care se declară susţinători ai parcursului european al Republicii Moldova, însă până acum nu au demonstrat acest lucru. 2. Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare a României trebuie să fie direcţionată către priorităţile Guvernului Maia Sandu, ţinând cont şi de monitorizările societăţii civile

2. Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare a României trebuie să fie direcţionată către priorităţile Guvernului Maia Sandu, ţinând cont şi de monitorizările societăţii civile;

O societate civilă puternică este un actor pozitiv al schimbării oricărei ţări aflate în curs de tranziţie democratică. Reprezentanţii societăţii civile nu trebuie să lipsească de la masa de consultare privind acordarea de asistenţă oficială pentru dezvoltare Guvernului R. Moldova. RoAid ar trebui să întreprindă un proces amplu de consultare privind priorităţile de dezvoltare ale Republicii Moldova la care să participe şi organizaţiile societăţii civile independente. Contribuţia acestora este cu siguranţă binevenită având în vedere că monitorizează constant şi critic acţiunile guvernamentale. În acest sens, recomand consultarea Centrului Analitic Expert Grup, Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul“, Institutul de Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT“ etc. 3.

Întărirea colaborării dintre DNA şi CNA pentru o reală reformă anticorupţie în R. Moldova Direcţia Naţională Anticorupţie din România (DNA) a demonstrat eficienţă în lupta anti-corupţiei, devenind un adevărat model de bune practici în regiune. Acest lucru a fost posibil datorită unei strategii bazate pe independenţa procurorilor şi pe prioritizarea combaterii corupţiei la nivel înalt. Experienţa DNA-ului este foarte valoroasă şi ar trebui transferată Centrului Naţional Anticorupţie din Republica Moldova (CNA). Transferul ar fi facil deoarece legislaţia este asemănătoare, împărtăşim aceeaşi limbă şi chiar aceleaşi tipologii de corupţie în aceeaşi regiune.

Recomand deschiderea de birouri simetrice: DNA la Chişinău şi CNA la Bucureşti. Această acţiune ar facilita transferul de expertiză, dar şi de informaţii ce ar eficientiza combaterea corupţiei în fiecare dintre cele două ţări, dar şi acelei transfrontaliere. 4. Cooperare mass-media România-R. Moldova pentru a facilita crearea spaţiului informaţional comun

În urma unui proces de consultare atât cu societatea civilă, cât şi cu jurnalişti din Republica Moldova, am concluzionat că mass-media are nevoie de un sprijin mai susţinut din partea României. Atât presa scrisă, cea online, cât si televiziunile trec prin cea mai dificilă perioadă din 1991 încoace.

Reprezentanţii presei independente sunt supuşi constant unui linşaj mediatic din partea canalelor media controlate de politicieni sau chiar sunt ameninţaţi de aceştia la conferinţe de presă. Din acest motiv, instituţiile mass-media critice la adresa guvernului se confruntă din ce în ce mai mult cu restricţii, inclusiv cu campanii de denigrare, menite a le reduce accesul la finanţări. Canalele de televiziune ruseşti din Republica Moldova sunt foarte atractive în comparaţie cu cele autohtone, atât emisiunile de divertisment, cât şi talk-show-urile politice, motiv pentru care cetăţenii preferă conţinutul de provenienţă rusă. Mass-media autohtonă, în limba română, nu are acces la finanţare din cauza monopolului oligarhic şi de aceea nu are nicio perspectivă să facă o concurenţă reală canalelor ruseşti.

Majoritatea surselor de conţinut rusesc fac propagandă anti-europeană şi anti-românească, cu scopul de a îndepărta cetăţenii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Având în vedere această realitate, anul trecut am demarat un proces de consultare cu reprezentanţii mass-media, ai societăţii civile şi cu experţi independenţi din R. Moldova pe baza căruia am elaborat proiectul „Fondul pentru cooperare şi coeziune mass-media România-Republica Moldova“.

Scopul acestuia este consolidarea unui sector mass-media sustenabil şi sănătos, capabil să-şi îndeplinească rolul în susţinerea democraţiei, statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Republica Moldova. În acest sens, am propus câteva arii prioritare eligibile pentru finanţare: 1. Crearea spaţiului informaţional comun România-Republica Moldova; 2. Combaterea ştirilor false despre România şi Uniunea Europeană în Republica Moldova, precum şi viceversa, combaterea ştirilor false despre R. Moldova în România şi Uniunea Europeană;

3. Profesionalizarea jurnaliştilor atât din România, cât şi din Republica Moldova;

4. Susţinerea jurnalismului de investigaţie în Republica Moldova;

5. Creşterea cooperării şi transferului de expertiză între jurnaliştii din România şi Republica Moldova;

Acest proiect ar trebui să fie destinat atât instituţiilor media, trusturi mari, cât şi redacţiilor mici, jurnaliştilor independenţi, bloggeri/vloggeri, videografi/fotografi, precum şi organizaţiilor neguvernamentale pe mass-media. Toate activităţile finanţate trebuie să se desfăşoare pe teritoriul Republicii Moldova. 5. Constituirea unei vămi unice şi sigure între România şi R. Moldova Având în vedere aglomeraţia de la vămile dintre Republica Moldova şi România, propun eficientizarea acestora prin înlăturarea vămii duble care este redundantă.

Astfel, cetăţenii care intră în România ar fi verificaţi de vama românească, iar cetăţenii ce intră în R. Moldova să fie verificaţi de cea moldovenească. Bineînţeles, cele două părţi vor coopera îndeaproape la nivel informativ şi vor opera la standarde Schengen pe care România deja le-a implementat. Această măsură ar diminua frustrarea cetăţenilor care pierd ore întregi în vămi, ar facilita micul comerţ de la frontieră şi ar încuraja mai mulţi cetăţeni români să viziteze Republica Moldova.

O astfel de iniţiativă ar putea fi cuprinsă în proiectul „Reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România-Moldova, respectiv posturilor vamale Leuşeni-Albiţa, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Galaţi“ din cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, finanţat de Uniunea Europeană cu un buget de 10 mln. euro.

Sursa: adevarul.ro