Piedicile din relațiile Uniunii Europene cu Republica Moldova

Republica Moldova marchează zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic, în cadrul căruia s-a realizat o serie de beneficii palpabile pentru cetățenii săi – regim liberalizat de vize, sprijin pentru 5.000 de întreprinderi, investiții în infrastructura drumurilor și în dotarea instituțiilor sociale, oportunități educaționale pentru tineri și oameni de știință. În același timp, Republica Moldova a fost zguduită de furtul miliardului, confruntându-se cu fenomenul statului capturat şi cu o justiție selectivă. Lipsa de transparență în formarea unei majorități parlamentare agravează acest blocaj.

Ambasada României în Republica Moldova, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Platforma Națională a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic au organizat miercuri, 24 aprilie, conferința „Parteneriatul Estic, la 10 ani – Împreună, mai puternici”.

În cadrul conferinței, au fost evidențiate realizările Republicii Moldova datorită Parteneriatului Estic. Înalții oficiali au subliniat importanța Acordului de Asociere în cooperarea economică constantă între Republica Moldova și Uniunea Europeană. A fost subliniat faptul că, datorită asistenței UE, cetățenii R. Moldova au avut beneficii concrete și vizibile.

UE, cel mai important investitor

Trebuie spus că, în cei zece ani de funcționare a Parteneriatului Estic, UE este primul partener comercial al Republicii Moldova și cel mai mare investitor în acest stat. Este cert că alinierea standardelor de sănătate și de siguranță la cele ale UE vor deschide alte oportunități pentru comerțul cu UE, au estimat oficialii participanți la conferință.

„Așa cum este firesc pentru o țară europeană, oamenii care au furat trebuie să fie în pușcărie. Formarea unei majorități cu oameni menționați în raportul Kroll ar fi un obstacol foarte mare în cooperarea cu Republica Moldova”, a semnalat Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău.

În cadrul conferinței, oficialii europeni s-au abținut să facă observații critice la adresa potentaților de la Chișinău. Însă, în ajunul acestui eveniment, șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, într-un interviu acordat agenției de presă ipn.md, nu a ezitat să amintească despre problemele grave admise de autoritățile moldovenești în timpul campaniei electorale și în timpul alegerilor parlamentare din februarie curent.

„Este important ca problemele înregistrate înainte de alegeri și în timpul acestora să nu se repete pe viitor. Relațiile dintre UE și Republica Moldova, care se bazează pe Acordul de Asociere, sunt din ce în ce mai puternice, și prevederile acestui acord trebuie îndeplinite”, a menționat Michalko.

„Majoritatea parlamentară trebuie formată transparent”

Solicitat să își exprime poziția față de accederea Partidului Șor în Parlament, Michalko a menționat că oamenii care au comis frauda bancară trebuie să fie pedepsiți. „Așa cum este firesc pentru o țară europeană, oamenii care au furat trebuie să fie în pușcărie. Formarea unei majorități cu oameni menționați în raportul Kroll ar fi un obstacol foarte mare în cooperarea cu Republica Moldova”, a semnalat Michalko.

În același context, ambasadorul UE la Chișinău a atras atenția că majoritatea parlamentară care va fi formată în urma negocierilor trebuie constituită cu metode transparente.

Despre fenomenul statului capturat, Michalko a menționat că UE urmărește, „cu foarte mare atenție”, funcționarea tuturor instituțiilor de stat din Republica Moldova. „Este important ca să nu existe suspiciuni în ce privește funcționarea instituțiilor care au funcții de reglementare în domeniul audiovizualului, antimonopol, electoral etc.”, a precizat el.

În context, oficialul a evocat invalidarea netransparentă a alegerilor primarului de Chișinău în iunie 2018, reamintind că respectul pentru valorile democratice și supremația legii se află în centrul relațiilor Uniunii Europene cu Republica Moldova.

„O perioadă a speranțelor și a năruirilor”

Solicitat să facă o apreciere din punct de vedere politic a evoluției Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, Ion Tăbârță, expert în politică din partea IDIS „Viitorul”, a menționat: „Cei zece ani au fost o perioadă a speranțelor și a năruirii de speranțe. La început, Republica Moldova a obținut o serie de realizări. Lansarea Parteneriatului Estic s-a suprapus venirii unei guvernări proeuropene”.

„Când a fost nevoie de schimbări mai mult de suprafață, Chișinăul s-a mișcat bine, însă atunci când a fost necesar ca autoritățile moldovenești să implementeze reforme de fond, care să modernizeze societatea moldovenească, am observat că această clasă proeuropeană nu este chiar atât de proeuropeană.”

„După zece ani, suntem exact acolo unde am fost acum zece ani sau poate chiar mai rău. La capitolul drepturile omului, drepturi politice, chiar am regresat în comparație cu anul 2009”, a observat Tăbârță.

Jurnal de Chișinău