De asemenea, frauda bancară a generat și o serie de costuri indirecte, materializate prin încetinirea activității economice, deteriorarea climatului investițional sau reducerea încrederii în instituțiile de stat.

Ulterior au fost demarate o serie de reforme menite să fortifice rezistența sectorul bancar și să prevină repetarea unor asemenea evenimente. În ciuda acestui fapt, lipsa de consistență între diferite acte legislative indică în continuare existența unor posibile riscuri de utilizare a fondurilor publice pentru salvarea băncilor insolvabile.

„Convenționalul miliard nu a fost definit cu exactitate”, susține Eugen Ghilețchi, economist în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și coautor al studiului.

„Prejudiciul direct aplicat bugetului țării ca urmare a acordării creditelor de urgență este de 13,34 mlrd. de lei în obligațiuni, cu o dobânda adițională de 11,1 mlrd. de lei. De la momentul convertirii garanției în datorie publică deja am achitat 1,49 mlrd. MDL pentru deservirea acestei datorii, iar din procesul de lichidare am recuperat doar 0,43 mlrd. de lei”, a adăugat Ghilețchi.

Expertul menționează că nu se depun eforturi pentru stingerea anticipată a datoriei ce derivă din frauda bancară. Acest fapt ar diminua presiunea pe plătitorii de impozite, fiind totodată și un mesaj clar pentru cetățeni că autoritățile fac tot posibilul pentru a recupera fondurile delapidate.

La moment, nu există claritate nici privind venitul obținut din înstrăinarea acțiunilor blocate și ulterior anulate de către BNM. Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din cele trei bănci menționează că până la 2 mlrd. de lei urmează să fie încasate din vânzarea pachetelor de acțiuni blocate și anulate de BNM, în timp ce valoarea de piață a acestor acțiuni nu depășește 1,2 mlrd. de lei.

„Odată cu adoptarea Legii privind redresarea și rezoluția băncilor, în legislația națională au fost transpuse instrumente noi de intervenție în caz de criză, iar noua lege bancară fortifică competențele de supraveghere și reglementare a regulatorului, precum și modul în care se desfășoară activitatea bancară. Nu în ultimul rând, acțiunile de reformă țintesc consolidarea stabilității și rolului sistemului financiar pentru economie și întreaga societate, cu accent pe gestionarea adecvată a riscurilor, prevenirea elementelor destabilizatoare și fortificarea încrederii populației”, a adăugat economistul Dumitru Pântea.

Experții au reiterat importanța recuperării cât mai urgente a fondurilor dilapidate și achitarea anticipată a datoriei, deservirea căreia va continua să crească în următorii ani. De asemenea, a fost propus instituirea unui mecanism eficient și regulat de comunicare cu publicul privind investigarea și recuperarea fondurilor delapidate.

În cele din urmă, un imperativ devine ajustarea integrală a legislației pentru a nu permite băncilor insolvabile să beneficieze de garanții din partea statului și renunțarea la inițiativele ce ar permite legalizarea fondurilor cu proveniență dubioasă, inclusiv a celor rezultate urmare fraudei bancare.