În opinia celor două formațiuni, deși în februarie 2016 a fost adoptată o nouă lege a procuraturii, situația în domeniul activității acesteia nu s-a schimbat comparativ cu toată perioada de la proclamarea independenței Republicii Moldova, „aceasta fiind în continuare aflată sub controlul regimului oligarhic care conduce Republica Moldova”.

„Procurorul general actual este din sistem, a slujit vechile guvernări, regimul comunist, îl slujește și pe cel de acum. Ne-am propus ca funcțiile în Procuratură să fie ocupate pe bază de concurs”, a declarat Andrei Năstase.

„Nicio lege, oricât de bună ar fi, nu poate să asigure independență și profesionalism atunci când oamenii responsabili cu punerea în aplicare a acestei legi au alte intenții decât cele care sunt scrise în lege”, a spus și Maia Sandu.

„Adoptarea proiectului legii ar putea să reprezinte un început pentru procesul de reformare a instituției Procuraturii astfel încât aceasta să fie o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești, așa cum prescrie din Constituția Republicii Moldova”, a menționat Sergiu Litvinenco, deputat al Blocului ACUM.

Iată care sunt principalele prevederi ale proiectului legii propus de blocul ACUM:

1) Excluderea condiției deținerii de către un aspirant la funcția de Procuror General a cetățeniei Republicii Moldova. Selectarea transparentă și meritocratică în funcția de Procuror General a unei persoane din afara Republicii Moldova, cum ar fi dintr-un stat membru al UE, cu experiență și rezultate remarcabile în domeniul juridic, ar putea schimba situația în domeniul activității organelor procuraturii.

2) Extinderea comisiei de concurs pentru selectarea Procurorului General, în care ar intra, în afară de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), și exponenți ai societății civile, dar și experți internaționali. Dincolo de faptul că o asemenea măsură va contribui la selectarea Procurorului General în mod participativ, aceasta va face ca procedura de selecție să fie una imparțială și corectă.

3) Extinderea numărului de membri ai CSP și suplimentarea acestuia cu mai mulți exponenți ai societății civile. Modificarea respectivă ar conduce la îmbunătățirea activității Consiliului Superior al Procurorilor – garantul independenței și imparțialității procurorilor. Or, prin cooptarea noilor membri din afara sistemului organelor procuraturii – societate civilă și avocatură – activitatea CSP va fi mai transparentă. De asemenea, la luarea deciziilor nu va mai prevala ”principiul corporatismului” care astăzi predomină în special pe dimensiunea managementului carierei procurorilor, ci meritocrația și integritatea procurorilor.