Această lege, care a primit 62 de voturi pentru şi 41 împotrivă, oferă cabinetului restrâns de securitate responsabilitatea de a decide o operaţiune militară sau războiul fără să discute cu restul guvernului.

Un paragraf precizează însă că, în caz de "condiţii extreme", premierul şi ministrul apărării pot hotărî, singuri, o astfel de operaţiune.

Proiectul de lege iniţiat de ministra justiţiei, Ayelet Shaked, este un amendament la o lege fundamentală care, anterior, dădea numai guvernului, în prezenţa majorităţii miniştrilor, posibilitatea de a decide dacă lansează o operaţiune militară.

Membri ai actualului cabinet restrâns de securitate sunt 11 dintre cei 22 de miniştri care alcătuiesc guvernul Netanyahu.

Ayelet Shaked a justificat acest amendament explicând în Knesset (parlamentul monocameral) că, "în actuala situaţie securitară, trebuie ca activitatea guvernului şi a cabinetului să devină mai eficientă".

Legea a fost votată într-un context de tensiuni cu palestinienii, în timp ce, de la 30 martie, manifestaţiile din Fâşia Gaza, de-a lungul graniţei cu Israelul, au dat loc la altercaţii cu forţele israeliene în care 45 de palestinieni şi-au pierdut viaţa.

Pe de altă parte, ministrul israelian al apărării, Avigdor Lieberman, a avertizat joi că ţara sa va avea în vizor orice tentativă de "implantare militară" a Iranului în Siria, după un atac în această ţară, la 9 aprilie, atribuit statului evreu.

Ferindu-se să fie antrenat în conflictul sirian, Israelul a efectuat zeci de atacuri asupra unor poziţii ale regimului sau convoaie de arme prezentate ca originare din Iran şi destinate mişcării şiite libaneze Hezbollah, inamic al statului evreu şi care îl sprijină pe preşedintele sirian, Bashar Al-Assad.