„Ar trebui pus în practică un proces eficient de contestare accesibil tuturor persoanelor afectate. Instanțele moldovenești ar trebui să poată verifica dacă persoana respectivă este într-adevăr „terorist” în sensul legislației moldovenești și al dreptului internațional. Expulzarea și extrădarea presupusilor teroriști este posibilă numai dacă nu contravine obligațiilor Republicii Moldova în baza Convenției privind refugiații din 1951și a Convenției europene a drepturilor omului”, se spune în avizul Comisiei de la Veneția.

Potrivit experților, Republica Moldova are dreptul să ia măsuri extraordinare în fața amenințării teroriste. Cu toate acestea, măsurile trebuie să fie coerente, previzibile și compatibile cu obligațiile în domeniul drepturilor omului pe care Republica Moldova le are în temeiul legislației internaționale și europene privind drepturile omului.

Experții de la Comisia de la Veneția spun că trebuie să fie revizuită lista măsurilor pe care Serviciul de Informații și Securitate le poate lua în cadrul mandatului de „prevenire” (în măsura în care acestea pot afecta persoanele private) și a obligațiilor corespunzătoare ale persoanelor private.

Aceste măsuri ar trebui să fie descrise cu precizie cu privire la domeniul lor de aplicare, iar legea trebuie să prevadă că unele dintre aceste măsuri necesită o autorizație externă - un mandat de judecată, o decizie a procuraturii etc.) și să precizeze măsurile și procedurile relevante detaliat.

Totodată, Comisia de la Veneția atrage atenția că președintele Parlamentului nu ar trebui să aibă puterea de a coordona activitățile anti-teroriste; aceasta ar trebui să fie o prerogativă a executivului. În schimb, trebuie pusă în practică o procedură clară și lipsită de ambiguitate: mecanismul de control parlamentar ar trebui consolidat, implicând fie subcomisia pentru SIS fie un organism mixt de experți, ambii cu prezența puternică a opoziției. Pe lângă examinarea rapoartelor generale, aceste instituții ar trebui să aibă acces la dosarele specifice. Un sistem adecvat de înregistrărilor ar trebui să fie pus în aplicare în cadrul SIS, se spune în aviz.

Experții mai spun că operațiunile antiteroriste trebuie să aibă o durată limitată și să acopere o zonă geografică limitată; orice prelungire a zonei sau a duratei operațiunii trebuie să fie însoțită de un control parlamentar sporit.

Legea ar trebui să mai prevadă răspunderea penală și disciplinară a personalului de securitate pentru acțiuni extrem de disproporționate și pentru planificarea și desfășurarea inadecvată a operațiunilor antiteroriste.

Potrivit avizului statul trebuie să poarte răspundere civilă în cazurile de vătămare cauzate de astfel de acțiuni disproporționate. Utilizarea nediscriminatorie a armei care nu este adaptată situației ar trebui să fie interzisă de lege, iar acțiunile personalului de securitate care au dus la pierderea vieții ar trebui să facă obiectul unei investigații independente și eficiente.

De asemenea, tăinuirea informației pentru mass-media în timpul unei crize teroriste ar trebui să aibă o durată scurtă și să se refere numai la anumite tipuri specifice de informații (de exemplu, forțele implicate în operațiunile de combatere a terorismului, poziția, metodele lor și altele). Jurnaliștii ar trebui să fie liberi să informeze publicul despre situația generală în timpul crizei teroriste, sub rezerva obligațiilor ce le revin în temeiul Convenției europene a drepturilor omului. 

Amintim că, la începutul lui septembrie, șapte cetățeni turci au fost expulzați din Republica Moldova, fiind suspectați de legături cu o grupare islamistă. Societatea civilă și partidele antioligarhice susțin că s-a comis un abuz și denunță o înțelegere dintre regimul de la Chișinău și cel turc, care s-ar putea solda cu moartea celor șapte persoane în Turcia.

Republic of Moldova - Opinion on the Law on preventing and combating terrorism, adopted by the Venice Commi... by Jurnal on Scribd