Potrivit Băncii Mondiale, se preconizează că rata inflației va atinge limita inferioară a coridorului de țintire în 2018 datorită efectelor de bază și a prețurilor reglementate mai mici, și va crește treptat până la ținta de 5% pe termen mediu.

În acest context, susținută de creșterea continuă a salariilor reale, remiteri și transferuri publice, estimăm că rata sărăciei măsurată conform ratei de 5,5 USD/zi la Paritatea Puterii de Cumpărare se va reduce cu 4,6 p.p. în perioada 2016-2019 până la 11.7%.

În scenariul de bază există riscuri externe și interne considerabile privind previziunile economice, astfel pentru dezvoltarea sectorului privat și crearea locurilor de muncă sunt necesare reforme structurale suplimentare.

Creșterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali și potențiale schimbări în comerțul internațional și ale modelelor migraționiste ar putea submina exporturile și fluxurile de remiteri.

Provocările interne sunt asociate cu condițiile meteorologice nefavorabile și cu efectele acestora asupra sectorului agricol, care angajează aproximativ o treime din populația ocupată.

Riscurile pentru sectorul financiar includ guvernanța slabă a întregului sistem, lipsa transparenței acționariatului și mecanisme deficitare de identificare a proprietarilor efectivi.

Astfel, continuarea reformelor pentru consolidarea transparenței în acest sector și îmbunătățirea intermedierii financiare rămâne o prioritate. Suplimentar, creșterea cererii pentru sectorul nebancar de intermediere financiară, care este slab reglementat și monitorizat, generează îngrijorări.

„Alegerile parlamentare din 2018 ar putea submina disciplina fiscală și pot afecta, de asemenea, încrederea investitorilor și sprijinul donatorilor pe termen mediu”, spun experții.

Totodată, în contextul declinului demografic, Republica Moldova necesită reforme transformative profunde, care vor crea locuri de muncă noi și mai bune în sectorul privat. În acest sens, reforma sectorului justiției, îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea competențelor forței de muncă rămân esențiale. Subiectul special susține că îmbunătățirea eficienței și relevanței învățământului superior joacă un rol cheie în acest sens.