O astfel de linie ar avea peste 5 km. Telefericul din Armenia, considerat cel mai lung din lume, se întinde pe o distanţă de 5,6 kilometri şi a costat 18 milioane de dolari. Deci dacă bugetul capitalei pentru anul 2018 este de 3,6 miliarde de lei, telefericul ne-ar costa 2,8 miliarde de lei, aproape întreg bugetul anual al Chişinăului. Ceban promite să construiască şi o „magistrala fluvială”, or, mai bine-zis, să achiziţioneze un „tramvai fluvial” care ar circula de-a lungul „litoralului” râului Bâc, pe o distanţă de 20 de km.

Visuri pe „litoralul” Bâcului

„Există posibilitatea de a aborda râul Bâc nu doar în calitate de axă urbanistică naturală a oraşului, ci şi ca pe o magistrală acvatică. Dacă e să ţinem cont de cele mai performante cerinţe tehnologice, de construcţii şi ecologice, în viitorul apropiat am putea vedea din nou acest râu – adânc, cu peşte şi amenajat. O mare perspectivă ar putea însemna dezvoltarea unei astfel de modalităţi de deplasare pe râu, precum este tramvaiul fluvial. Având în vedere lungimea de circa 20 de km a fluviului în intravilan, am putea vorbi cu certitudine despre acest gen de transport ca fiind capabil de a decongestiona semnificativ Chişinăul”, se spune în Planul strategic de dezvoltare a Chişinăului, dat publicităţii pe site-ul socialistului. Ceban precizează că Planul acesta ar urma să fie realizat în perioada 2018 – 2040. Adică, dacă ar fi ales acum, ar mai avea nevoie de încă cel puţin cinci mandate de primar ca să realizeze aceste promisiuni.

Face abstracţie de statul captiv

Candidatul la funcţia de primar, liberalul Valeriu Munteanu, îşi propune să soluţioneze o problemă care ne afectează pe toţi. El promite că va face tot posibilul ca Primăria Chişinău să devină acţionar majoritar al Aeroportului Internaţional Chişinău şi să anuleze contractul prin care Air Moldova a fost concesionată ilegal şi a ajuns la compania „Avia Invest” SRL, unde preşedinte al Consiliului de Administrare în august 2014 a devenit Ilan Şor.

„Este bine cunoscut că AIC ne-a fost furat. Aeroportul trebuia să fie principala poartă de intrare în R. Moldova, dar a devenit o mașină de făcut bani și de obținut favoruri politice pentru sistemul oligarhic al binomului Plahotniuc-Dodon”, a declarat Munteanu în cadrul unei conferinţe de presă.

Candidatul a precizat că va include în planul de dezvoltare a orașului dezvoltarea Aeroportului, va construi un terminal cargo cu o capacitate de trei mii de tone şi va moderniza pista conform standardelor internaționale ca să asigure „o capacitate de 25 de avioane pe oră”. Totul ar fi frumos şi credibil, dacă Munteanu, jurist şi expert în legislaţie, ar fi explicat şi mecanismul prin care ar fi posibilă anularea contractului de concesiune pentru a aduce aeroportul în proprietatea municipiului. Or, până şi liderul partidului liberal Mihai Ghimpu recunoaşte că actualmente instituţiile de drept sunt subordonate politicului. Acesta a declarat recent în cadrul unei emisiuni tv că „Moldova se află în captivitatea lui Vladimir Plahotniuc”.

Şora la Jora

Candidată la funcţia de primar în comuna Jora de Mijloc a fost propusă vicepreşedinta Partidului Şor, Marina Tauber, numele căreia figurează în primul raport Kroll, la capitolul spălare de bani prin accesarea de credite neperformante. Candidata promite că, într-un an, va transforma într-o comună de nerecunoscut Jora de Sus, Jora de Mijloc şi Jora de Jos. Ea promite să ilumineze şi să reconstruiască toate drumurile din sate, să ofere capital matern, să deschidă un magazin social, dar şi o farmacie socială etc., etc.

Contabila-şefă a Primăriei comunei Jora de Mijloc ne-a informat că bugetul anual al comunei e de circa cinci milioane de lei, bani care abia le ajung pentru salarii, întreţinerea grădiniţei şi a aparatului primăriei. „Ceea ce promit ei sună frumos, dar nu ştim de unde vor lua bani, cert e că banii din primărie nu ajung nici pentru un sfert din câte promit”, a mai precizat contabila.