Strategia a fost prezentată astăzi în cadrul unei conferințe de presă de către procurorul general Eduard Harunjen, șeful CNA Bogdan Zumbreanu și șefa adjunct al Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor.

Conform datelor dosarelor penale examinate sau în curs de examinare în instanța de judecată, valoarea mijloacelor financiare constatate a fi fraudate este de 5,64 miliarde de lei, valoarea mijloacelor financiare pe cauzele penale aflate în curs de examinare la faza de urmărire penală este de 5,06 miliarde lei.

În privința sumelor de 4 miliarde lei, Procuratura Anticorupție consideră că sunt acumulate probe care demonstrează ca au fost fraudate și la scurt timp vor fi expediate în instanța de judecată. Beneficiarii majori ai fraudei bancare pot fi calificați în: Grupul Gacikevici si Grupul Filat, Platon și Șor”, se spune în document.

„Practic peste 90 la sută din investigarea fraudei bancare, la acest moment am reușit să identificăm beneficiarii finali. Încercăm să demarăm acțiuni peste hotare pentru identificarea bunurilor persoanelor care sunt vizate. Banii sunt nu doar în Republica Moldova, ci și peste hotare”, a precizat Adriana Bețișor.

Întrebată cum explică viteza cu care au fost puși după gratii Vladimir Filat și Veaceslav Platon, în comparație cu Ilan Șor care încă se plimbă în libertate, Bețișor a răspuns:

„Cauza lui Șor este în instanța de apel, respectiv întrebarea nu este către Procuratura Anticorupție. Dacă aveți întrebări care pentru dvs. sunt importante și doriți răspunsul, suntem disponibili în formă scrisă trimiteți către serviciul de presă și veți primi răspuns. Azi ne-am adunat aici pentru altă tematică”.

Procurorii au refuzat să vorbească și despre noile învinuiri aduse lui Platon, căruia i se incriminează însușirea a peste 1,7 miliarde de lei de la Banca de Economii.

„Când vom expedia în instanță cauza penală atunci vom face comentarii. Țin să menționez că tot ce iese în spațiul public din partea unor grupuri de persoane sunt afirmații fără probe”, a spus Bețișor.

Jurnaliștii nu au obținut un răspuns clar nici în ceea ce privește suma obținută din confiscarea averii fostului premier Vladimir Filat, condamnat la 9 ani de închisoare.

„Sunt mai multe procese judiciare de contestații din partea avocaților sau a persoanelor interesate. Aici executorii judecătorești intervin deja. Sunt în proces de valorificare și înstrăinare o parte din bunuri”, a spus șefa adjunct al Procuraturii Anticorupție.

În ceea ce privește raportul Kroll 2, procurorii spun că acesta este încă în proces de traducere și va fi luat ca bază pentru investigațiile instituțiilor de drept.

Strategia de Recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank by Jurnal on Scribd