Amintim că, după 26 ianuarie 2017, Ion Ceban a făcut o declaraţie publică prin care renunţa la funcţia de consilier al preşedintelui Dodon, alegând ulterior să rămână în alte două funcţii, dar şi să îşi menţină poziţiile de consilier în cadrul CMC şi preşedinte al fracţiunii municipale a PSRM. Atunci, Ceban susţinea că renunţă la o funcţie la recomandarea ANI: „Colegi, prieteni, ANI a stabilit incompatibilitate între funcţiile de consilier municipal şi consilier al preşedintelui. În aceste condiţii, după consultări cu societatea civilă şi colegii, am decis să înlăturăm această incompatibilitate. Voi rămâne să exercit aceleaşi atribuţii funcţionale în Aparatul Preşedintelui, dar şi să conduc fracţiunea PSRM în CMC. Doar nu este important cum se numeşte funcţia, dar ceea ce facem. Conceptual nu se va schimba. Pe curând”.

Această declaraţie a fost ca o găleată cu gheaţă turnată pe capul ANI şi al oricărei intenţii de a vorbi despre compatibilităţi. „Înlăturăm incompatibilitatea. Voi rămâne exact cu aceleaşi atribuţii în aparatul Preşedintelui. Nu este important cum se numeşte funcţia”, asta-i esenţa gândirii demnitarului Ion Ceban. La Preşedinţie, o instituţie publică, Ceban decide singur ce munci să facă şi cum s-ar numi acestea, de parcă nu ar exista regulamente oficiale, fişe de post. Şi când să le facă – tot el decide, pentru că deseori, da, de foarte-foarte multe ori, Ceban nu era la Preşedinţie, fiind la şedinţele CMC sau prin alte activităţi municipale sau de partid. „Nu e important cum se numeşte funcţia, ci ceea ce facem”, mai spune Ceban şi asta s-a văzut foarte bine. Arghezi, dacă ar fi asistat la această scenă, ar fi rescris poezia cu „Vroiai să pleci, vroiai şi să rămâi”.

Reporterii ZdG, şi nu doar ei, au avut o mare dificultate să obţină informaţii publice de la Preşedinţie, tocmai pe când Ion Ceban deţinea cele trei funcţii de consilier, secretar şi purtător de cuvânt concomitent. Tocmai atunci, nicio funcţie din cele trei nu a fost afişată în lista de angajaţi ai Aparatului Preşedinţiei, nu a fost afişat niciun număr de telefon sau o adresă de e-mail pentru niciuna dintre cele 3 poziţii deţinute de Ceban. Cu toate acestea, cele mai elementare informaţii nu se ofereau jurnaliştilor fără girul lui Ceban.

În martie 2018, colegii de la ZdG s-au văzut nevoiţi să facă public meciul de ping-pong pe care angajaţii serviciului de presă prezidenţial îl jucau cu reporterii. ZdG a încercat, pe 14 martie, să obţină raportul privind bugetul executat al Preşedinţei pentru 2017, document care, potrivit legii, ar fi trebuit să se regăsească pe pagina oficială a instituţiei. Angajaţii contactaţi, inclusiv cei din serviciul de presă, au refuzat să ofere vreo informaţie. Singurul lor sfat a fost să îl contacteze pe Ion Ceban. Cum? La ce număr de telefon? La ce instituţie – la Preşedinţie sau la CMC? Nu, nu la un număr sau o adresă oficial atribuită de o instituţie publică. Angajata Preşedinţiei i-a declarat reporterului ZdG să afle unde-s banii cheltuiţi de Preşedinţia R. Moldova, contactându-l pe Ion Ceban „pe Facebook”! De pe pagina de Facebook a lui Ion Ceban nu vă priveşte angajatul Preşedinţiei, ci o mamă de afiş roşu, de la PSRM. Ca să ştie reporterii, cum se obţine informaţia din instituţiile de stat.

În fine, Ceban a declarat, la 6 iunie, că pleacă de la Preşedinţie, fără a explica de ce, în cei aproape doi ani, preşedintele Dodon nu a reuşit nicicând să se întâlnească cu şefii statelor vecine, de ce cetăţenii au fost segregaţi şi divizaţi de promisul preşedinte al tuturor? Şi de ce consultanţa pe care a oferit-o a adus rezultate neperformante – pentru că nu a fost bun secretarul-consilierul-purtătorul sau pentru că preşedintele nu mai poate fi consiliat?

Despre accesul jurnaliştilor la informaţii, despre atitudinea selectivă faţă de mass-media a acestei Preşedinţii consultate de Ceban poate povesti cel mai bine fotoreporterul Constantin Grigoriţă. Acesta l-a întrebat pe Ceban, la 3 iunie, dacă va avea acelaşi comportament faţă de jurnalişti la Primărie. „Cred că Primăria va fi una dintre cel mai deschise instituţii. Am zis-o în repetate rânduri: începând de la barele de acces care sunt instalate, le vom elimina şi sfârşind cu poliţiştii”, a declarat Ceban. Se pare că e nevoie de un detector la primărie, nu, nu de minciuni, că acestea deja sunt evidente, poate e timpul unui detector de adevăr?

Alina Radu/Ziarul de Gardă