După echinocţiu, durata zilelor va continua să scadă în emisfera nordică, iar cea a nopţilor să crească, până în jurul datei de 21 decembrie, când va fi solstițiul de iarnă. Ca efect, dacă până acum temperaturile maxime se înregistrau târziu, pe la orele 17:00 - 18:00, după această dată, acestea vor creşte doar până spre orele 14:00-15:00, uneori chiar mai devreme. Totodată, creşterea nopţilor va favoriza temperaturi minime tot mai scăzute.

Echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Acest context face ca Soarele să răsară și să apună chiar în punctele cardinale est și vest.

Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică, moment în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată, pentru că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal.

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui provine din latinescul „aequinoctium”, format din "aequus" - "egal" şi "nox", "noctis" - "noapte".

În zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud, timp de 6 luni, Soarele va sta deasupra orizontului, până la momentul echinocţiului de primavară.

Din punct de vedere astral, pe 23 septembrie, în ziua echinocţiului de toamnă 2018, Soarele păraseşte zodia Fecioarei şi intră în Balanţă.

Debutul toamnei astronomice marchează şi începerea târgurilor şi iarmaroacelor dedicate acestui anotimp.

De cele mai multe ori până în preajma acestei date vremea rămâne caldă şi stabilă, cu aspecte de vară, după, însă, sezonul rece îşi face simţită prezenţa tot mai mult. Se pare că anul acesta toamna vrea chiar din prima zi să-și intre în drepturi. Urmează o răcire accentuată a vremii, avertizează meteorologii.

Când se schimbă ora

Republica Moldova va trece la „ora de iarnă”, ca în fiecare an, în ultimul weekend din octombrie, adică în noaptea de 27 spre 28 octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00 și putem dormi, astfel, cu o oră în plus.

În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a RM şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară).

În ultima vreme, au fost tot mai multe discuții pe tema orei de iarnă, iar Comisia Europeană a stabilit că fiecare stat membru al Uniunii Europene va trebui să decidă până la sfârşitul lui aprilie 2019 dacă preferă să menţină ora de vară sau mai degrabă cea de iarnă, în cazul în care proiectul menit să pună capăt anul viitor schimbărilor sezoniere de oră va fi ratificat.

Dacă acest calendar propus de Bruxelles va fi respectat, schimbarea orei de la 31 martie 2019 va fi astfel ultima trecere obligatorie la ora de vară în țările UE, scrie Digi24.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. În timp însă, tot mai mulți oameni au fost deranjați de această schimbare.

Deputaţii europeni au cerut o evaluare a regimului actual al orei şi, dacă este necesar, o revizuire a regulilor, într-o rezoluţie adoptată la 8 februarie 2018 în Parlamentul European.