Cifrele care demonstrează că Moldova lui Plahotniuc este un stat polițienesc

Este fără absolut niciun dubiu un gest prin care regimul recompensează Securitatea pentru supușenia de care dă dovadă, precum și un semnal că dacă vor continua în acest ritm, slugărnicia lor nu va fi trecută cu vederea.

Dar acest gest absolut sfidător nu este singular. El se înscrie într-o serie de acțiuni care au transformat Republica Moldova într-un stat polițienesc, unde pentru recompensarea structurilor de forță se alocă sume astronomice în detrimentul altor domenii mult mai importante.

Bugetul MAI, creștere ca pe drojdii în ultimii ani

Republica Moldova este singurul stat din regiune și unul dintre puținele din Europa unde bugetul alocat Poliției îl depășește pe cel destinat Armatei. Mai mult chiar, Moldova cheltuie de, atenție!!!, 7 ori mai mult pentru Poliție și Securitate decât pentru Apărare. Este de departe cel mai mare dezechilibru la acest capitol de pe Bătrânul Continent.

Astfel, în anul 2018, pentru ordine publică și securitate națională s-au alocat 4,45 miliarde de lei sau 2,8% din PIB. Dintre aceștia, doar la Ministerul de Interne au mers peste 2,6 miliarde de lei. Pentru apărare națională s-au alocat doar 628 de milioane de lei, echivalentul a 0,4% din PIB.

MF

Bugetul pentru 2018. Ministerul Finanțelor

Doar față de 2016 bugetul poliției și securității a crescut cu peste un miliard de lei, în timp ce la armată s-au alocat în plus doar 70 de milioane de lei.

Dar lucrurile au degenerat în halul ăsta în ultimii ani, pentru că în trecut stăteau cu totul altfel. Spre exemplu în anul 2011, când încă mulți spuneau despre cei care avertizau în legătură cu pericolul pe care-l aduce Al Capone de Grozești că ar face „reglări de conturi”, dezechilibrul între poliție și armată era mult mai mic. Atunci ordinea publică și securitatea națională beneficia de puțin peste un miliard de lei, în timp ce pentru Apărare se alocau 450 de milioane de lei.

Așadar, după 7 ani, bugetul Poliției a depășit 4 miliarde de lei, crescând de aproape 4 ori, în timp ce cel al Armatei a stat pe loc, în jurul a 500-600 de milioane.

Cum stau lucrurile în regiune

Chiar acum două zile Estonia și-a aprobat și ea bugetul pentru anul viitor. Estonia este un stat care poate fi comparat cu Republica Moldova. La suprafață este un pic mai mare, la populație ceva mai mică. Tot stat ex-sovietic, tot cu amenințări serioase din partea Rusiei.

Doar că toate comparațiile se opresc aici. Pentru că Estonia a alocat pentru apărare 585 de milioane de euro, echivalentul a aproape 2,2% din PIB. Iar la poliție au mers 1,5 din PIB, sau în jur de 400 de milioane de euro.

În graficul de mai jos poate fi văzut bugetul Estoniei pentru acest an, când diferența între cheltuielile pentru apărare și cele pentru ordine publică și securitate au fost chiar mai mari.

estonia

Buget Estonia 2018. Comisia Europeană

În România raportul este destul de apropiat cu cel din Estonia. Astfel, Bucureștiul a alocat în acest an pentru Apărare aproape 4 miliarde de euro, adică 2% din PIB, cu peste 800 de milioane mai mult decât pentru Poliție.

Situația asemănătoare se atestă practic în toată Europa, existând un echilibru între bugetele alocate pentru Apărare și Ordine Publică și Securitate, de cele mai multe în favoarea Armatei, în special în Est.

Așadar, vedem că în timp ce statele europene cheltuie mai mult pentru Apărare, în Republica Moldova Poliția și Securitatea beneficiază de sume astronomice în raport cu cele destinate Armatei, adică de 7 ori mai mari.

Da, este adevărat că România și Estonia, la fel ca aproape orice stat civilizat din Europa, sunt state NATO, în timp ce Moldova se declară neutră. Asta însă nu înseamnă că armata trebuie ignorată în detrimentul poliției. Iar în state non-NATO, cum ar fi Elveția sau Serbia, cheltuielile destinate armatei și cele poliției sunt sensibil egale.

Armata – spaima dictatorilor. Poliția și securitatea – paza dictatorilor

În istorie, dictatorii s-au folosit întotdeauna de poliție și serviciile de informații și securitate pentru a-și perpetua regimurile și a-și persecuta oponenții. La fel cum majoritatea dintre ei, fie că numele lor a fost Ceaușescu, Gaddafi sau Idi Amin, au căzut doar după ce armata s-a ridicat împotriva lor.

Termeni ca stat polițienesc sau poliție politică sunt bine cunoscute în România comunistă sau fosta URSS. Plahotniuc la acest capitol nu inventează absolut nimic. Doar se asigură că-și fidelizează aceste structuri, care până acum l-au ascultat fără crâcnire și l-au păzit ca pe ochii din cap.

Faptul că în ultimii ani, când Plahotniuc s-a simțit amenințat de protestele îndreptate împotriva sa, bugetul pentru Poliție s-a majorat de aproape 4 ori, în timp ce cel al Armatei a rămas la fel, demonstrează că Republica Moldova devine tot mai mult un stat polițienesc. Înregistrările discuțiilor telefonice ale celor din opoziție și filarea non-stop a acestora demonstrează din plin acest lucru. Iar ceea ce am văzut la protestele 26 și 27 august, apoi la 6 septembrie, când profesorii turci au fost răpiți și trimiși în temnițele lui Erdogan, confirmă că tendința este una în creștere.

Alex Cozer, cotidianul.md