Fostul şef de la Omoruri Radu Gavriş, în prezent director general adjunct al Poliţiei Capitalei, este la nivel de legendă în Poliţia Capitalei. El este cel care a trimis echipa de la Poliţia Capitalei la Caracal, echipă alături de care a avut performanţe neatinse de nicio altă structură similară din Europa. Bucureştiul este singurul oraş european în care toţi criminalii care au ucis din 2011 încoace au fost prinşi, iar asta datorită echipei de la Omoruri, construită de Radu Gavriş. Acesta a mai investigat moartea lui Bogdan Gigină, incendiile de la Giuleşti şi Colectiv, poliţistul pedofil, cazul Burnei.

Până acum, niciun om anchetat de echipa Gavriş nu a fost achitat. În momentul de faţă, la casa lui Gheorghe Dincă se află o echipă mixă DIICOT, alături de poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Institutul Naţional de Criminalistică, precum şi cu Serviciul Criminalistic din Poliţia Capitalei. Echipa lui Radu Gavriş are 44 de membri, 21 de ofiţeri care lucrează pe omoruri, 21 de ofiţeri care se ocupă de morţile suspecte, plus secretara.

Radu Gavriş nu este un om sever, sobru şi rece, aşa cum te-ai aştepta, ci are o fire caldă, prietenoasă şi un caracter modest, scria publicaţia ziare.com în cadrul unui interviu. Gavriş Gavriş susţinea că cele mai grele cazuri sunt cele stradale deoarece făptaşii sunt greu de prins. „Dacă două persoane care nu se cunosc intră în conflict şi dacă nu sunt martori, în momentul unei violenţe, ceea ce s-a întâmplat este greu de probat”, atrage atenţia fostul şef de la Omoruri.

Criminalii în serie sunt cei care comit omoruri pentru a satisface o plăcere, în principal sexuală

„Nu există cazuri rezolvate de Gavriş sau doar de Omoruri, numai în filmele americane doi poliţişti rezolvă totul. Dacă nu ştii să colaborezi şi dacă fiecare nu îşi face treaba foarte bine, nu are cum să meargă. Dacă o maşină funcţionează bine nu e datorită caroseriei, ambreiajului sau motorului. E vorba de ansamblu. Iar într-un caz de omor sunt implicate minimum 4 structuri: procurorul criminalist care conduce ancheta, ofiţerii de poliţie judiciară de la Omoruri, criminaliştii şi medicul legist.Criminaliştii sunt poliţia ştiinţifică. Ei ridică urmele, prelucrează probele în laborator. Ofiţerii de poliţie judiciară, în coordonarea procurorului, desfăşoară restul activităţilor: investigaţii, audieri şi coroborează datele. Lucrăm împreună, mai ales în cercetarea la faţă locului”, mai spune Gavriş. Radu Gavris atrage atenţia că, în cazul unei crime, reacţia rapidă este esenţială.

„Dacă în primele 24-48 de ore nu desfăşori principalele activităţi, pierzi 70% din probatoriu”, spune acesta. ADN-ul este o probă esenţială dacă se respectă toate condiţiile. „Dacă este ridicat corect, de unde trebuie, transportat corect, prelucrat corect fără risc de contaminare. Dacă se îndeplinesc condiţiile, este o proba esenţială”, mai spune Gavriş. Însă, ADN-ul nu constituie niciodată singura probă în cazul prinderii unui criminal.

„Dar niciodată nu ai o singură proba, ci un ansamblu care se explică reciproc şi trebuie să se potrivească. Nici nu ai cum să strângi doar o proba, e chiar greu să ai doar o proba. De la faţă locului ai un ansamblu de probe care îţi da un scenariu. Un scaun răsturnat, poziţia victimei, leziunile. Construieşti un film pe baza mai multor elemente”, punctează Gavriş.

În cazul echipei de criminalişti, cercetarea la faţa locului durează 5-6 zile. „Pentru fiecare proba, pentru fiecare fir de păr, se foloseşte o mănuşă sterilă nouă, pe care sigur că nu o scoţi din buzunar unde ai celule epiteliale cu care ai contaminat-o. Se consumă multe materiale şi mult timp”, atrage atenţia fostul şef de la Omoruri.

„Au fost cazuri în care autorul a fost prins, reţinut şi arestat, iar cercetarea la faţă locului nu era gata. Cel mai greu lucru la faţă locului e când autorul a comis fapte ilogice şi ai un element care nu se potriveşte cu nimic. Nu înţelegi, încerci scenarii, dar nu se leagă. Prin 2003, un pastor american a fost omorât de trei tineri dintre care unul a încercat să-i injecteze în venă aer că să-i provoace un atac de cord, că aşa văzuse el într-un film. Noi am găsit un om omorât cu bâta, Dumnezeu să-l ierte!, şi o seringă cu ac îndoit, cu urme de sânge pe el. Ne-am gândit la orice altceva decât aerul pe care a vrut să i-l bage în venă după ce l-au lovit cu bâta. Total ilogic. Dacă i-ai dat cu bată în cap, ce să maschezi cu aerul? Am pierdut timpul. Sau Proca Vitalie care a confundat victima. A omorât întâi un cetăţean care parcă maşina şi pe care îl confundase cu tinta lui reală, Puiu Mironescu. Mult timp n-am înţeles de ce a fost împuşcat omul acela. Din greşeală!”, mai spune Radu Gavriş.

„Criminalii în serie sunt cei care comit omoruri fără un motiv, pentru a satisface o plăcere, în principal sexuală, şi nu se pot opri”, declara atunci Radu Gavriş.

A criticat modificarea Codurilor Penale

Radu Gavris este fostul şef al Serviciului Omoruri căruia Carmen Dan i-a cerut să facă un pas înapoi”, la începutul anului 2018, după ce acesta a criticat, la Adevărul Live, intenţia parlamentarilor PSD de a scoate imaginile video din categoria probelor. Ministrul de Interne l-a certat public pe Gavriş, spunându-i că nu avea mandat să facă declaraţii publice în legătură cu modificările aduse Codurilor Penale. El a atras atenţia că propunerile de modificare a Codurilor Penale propuse în Parlament desfiinţează orice dosar penal în care sunt investigate fapte cu violenţă. Criminali, violatori sau alţi infractori periculoşi vor fi prinşi mult mai greu sau poate niciodată.

„Excluderea camerelor de supraveghere din mijloacele de probă ar duce înapoi sistemul judiciar cu 20 de ani. În anii 90, la începutul anilor 2000, orice faptă din spaţiul public riscă să rămână cu autor necunoscut. Pe scurt, un autor de omor, pedofil, orice infracţiune gravă cu care ne ocupăm şi pentru care pot să vorbesc poate să rămână în continuare în libertate şi să comită aceste fapte”, spunea în decembrie 2017 comisarul Radu Gavriş.

În cazul unei alte propuneri de modificare a codurilor penale, aceea de a interzice publicarea unor date din dosar, Gavriş a spus despre crimă de la metrou că, fără să anunţe că suspectă principală nu se mai află la metrou, s-ar fi circulat în continuare multe zile cu spatele la perete, iar oamenii ar fi devenit extrem de circumspecţi cu toată lumea, creându-se astfel o stare de panică. Câteva luni mai târziu, în august 2018, ministrul Carmen Dan l-a lăudat pe Gavriş pentru găsirea armei furate de la jandarmeriţa bătută de protestatari în Piaţa Victoriei, şi l-a promovat adjunct al şefului Poliţiei Capitalei, scrie adevarul.ro.