image
Sursa foto: cpr.md

OrheiLandromat: Caritate politică

În contextul alegerilor parlamentare din februarie 2019, politicienii tot mai mult își afiliază Asociații Obștești sau Fundații de binefacere, care devin un paradis al finanțărilor netransparente pentru proiectele lor politice.

Expertul Andrei Cebotari, contractat de CPR Moldova, a analizat cazul Asociației Obștești „Pentru Orhei”, dar și legislația și instituțiile care ar trebui să reglementeze aceste proceduri și vine cu o serie de recomandări.

Asociația „Pentru Orhei”, în ultimii ani, a sponsorizat mai multe proiecte ale primarului de la Orhei - Ilan Șor, printre care deschiderea magazinelor sociale – „Merișor”, dar și construcția celui mai mare parc de distracții din Moldova – „Orheiland”. În același timp, în fruntea ei au fost mai multe persoane vizate în raportul Kroll, adică potențiali beneficiari ai „Furtului miliardului”.

Din cauza unei, lacune legislative, cheltuielile acestei organizații de caritate nu sunt trecute pe seama partidului lui Ilan Șor, prin urmare acesta beneficiază de publicitate fără ca vreo instituție a statului să contabilizeze cheltuielile. Chiar mai mult, partidele politice prin intermediul organizațiilor de caritate ocolesc legea și primesc finanțări inclusiv din afara țării.

Republica Moldova se confruntă de mult timp cu problema finanțării netransparente a partidelor politice. În contextul alegerilor parlamentare ce urmează în februarie 2019, putem anticipa noi cazuri de finanțare ilicită a activităților electorale, dat fiind interesul anumitor forțe politice să acapareze sau să mențină puterea în stat. În ultima perioadă se observă un nou fenomen, și anume tendința politicienilor de a-și afilia Asociații Obștești sau Fundații de binefacere, care devin un instrument pentru finanțările netransparente pentru proiectele lor politice.

Majoritatea fundațiilor fac donații surprinse pe larg de camerele televiziunilor afiliate patronilor, organizează concursuri, oferă gratuit pachete alimentare şi servicii de consultanţă medicală în numele politicienilor pe care-i reprezintă. Din cauza unei lacune legislative, cheltuielile acestor organizații de caritate nu sunt trecute pe seama partidelor politice, prin urmare acestea beneficiază de publicitate fără ca vreo instituţie a statului să contabilizeze cheltuielile.

În acest document analizăm cazurile a patru fundații ce funcționează, în opinia noastră, nu atât pentru a face bine, ci pentru ca politicieni din spatele lor să își spele imaginea.

Conform unui raport elaborat de „Promo-LEX”, activitatea acestora a fost una proeminentă în semestrul II al anului 2017, astfel încât aceasta a atins un număr de cel puțin 131 cazuri de acte individuale de caritate: Fundația de binefacere „Din suflet” fondată de Galina Dodon, care poate fi considerată ca fiind afiliată Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) , a realizat cel puțin 61 acte de caritate, Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS” afiliată Partidului Democrat din Moldova (PDM)– cel puțin 49; Fundația „Renato Usatîi” afiliată Partidului Nostru (PN) – cel puțin 14 și Asociația Pentru Orhei (fondatoare SRL Magazine Sociale) afiliată Partidului Politic „ȘOR” (PPȘ) – cel puțin 7.

CPR MoldovaCPR Moldova

Raportul Promo-Lex: „În Moldova instrumentul transferului de imagine în activitățile promoționale, de la fundațiile caritabile ori SRL-uri care conțin în denumiri nume de politicieni sau sunt asociate cu anumiți politicieni – lideri de partide politice, la partidele politice, a fost utilizat în 2017 de către cel puțin 4 formațiuni (Partidul Politic Șor, PN, PDM, PSRM) în beneficiul cărora au fost desfășurate 131 acte de caritate”

O parte dintre aceste organizatii îşi ascund rapoartele financiare şi numele donatorilor de public, de presă, cât şi de instituţiile statului. De regulă, organizaţiile de caritate ale politicienilor devin mai active în perioada alegerilor, fiind un instrument de lustruire a imaginii fondatorului sau a partidului.

Prin intermediul acestor organizații de caritate, partidele politice adesea ocolesc legea şi primesc inclusiv finanţări din afara ţării, fapt care este interzis expres de legea privind partidele politice. Anterior, CPR Moldova a arătat o teză prin care demonstrează că finanțarea netransparentă a fundațiilor și a partidelor politice sunt, în esență, spălare de bani.

Studiu de caz

Pe data de 1 iunie 2018, în orașul Orhei a fost inaugurat cel mai mare parc de distracții din Republica Moldova – „ORHEILAND”. Pe site-ul oficial al acestuia era indicat că la construcția parcului au fost utilizate: 5 mii de tone de nisip, o mie de tone de beton şi 5 mii de tone piatră. Au fost pavați aproximativ 14.000 de m2 de teren, iar pe o suprafaţă de 10.000 de m2 a fost amenajat un gazon, care a costat 1.000.000 de lei și care în prezent e într-o stare deplorabilă. Parcul este dotat cu zeci de tobogane gonflabile, trambuline şi terenuri de joacă pentru copii. Costul estimativ al parcului de distracții „ORHEILAND” depășește suma de 16.000.000 de lei.

La amenajarea parcului au fost utilizate și tomberoane de gunoi, care provin dintr-o donație efectuată de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Deocamdată nu se cunoaște dacă USAID cunoaște că tomberoanele din donația sa au ajuns în parcul de distracții „ORHEILAND”

Gazonul ajuns în stare deplorabilă

Contactată telefonic, purtătoarea de cuvânt a lui Ilan Șor, Alina Șargu, a declarat că la construcția acestui parc au contribuit Asociația Obștească „Pentru Orhei”, Fundația „Miron Șor” al cărui președinte este însuși Ilan Șor, precum și alți oameni de afaceri.

În cadrul unei vizite la „ORHEILAND” am depistat un șir de ilegalități. La cumpărarea produselor alimentare de pe teritoriul parcului, nu se eliberează bonul de casă. Mai mult, aparatele de casă în genere lipsesc. Fiind întrebați vânzătorii de ce nu eliberează bonuri de casă, aceștia nu au putut oferi un răspuns. În calitate de vânzători au fost observați mai mulți minori, fapt care este interzis prin art.46 alin.(4) din Codul muncii.

Asociația „Pentru Orhei”, în ultimii ani, a sponsorizat mai multe proiecte ale primarului de la Orhei – Ilan Șor, printre care deschiderea magazinelor sociale – „Merișor”. Periodic președinții acestei asociații au fost schimbați, toți fiind afiliați holdingului „ȘOR”.

În perioada 2015 – 2016, președinte al asociației a fost Marina Albot, care a activat în cadrul companiei lui Șor – „Dufremol”, fiind soția lui Sergiu Albot, ex-președinte al Băncii Sociale, una dintre băncile prin intermediul căreia a avut loc furtul miliardului.

Ulterior Marina Albot a fost substituită în funcția de președintă a asociației de către Ilona Șor. În presă s-au vehiculat informații precum că aceasta ar fi mama vitregă a lui Ilan Șor.

În septembrie 2017, în fruntea asociației a venit un alt apropiat al holdingului „ȘOR” – Viorel Melnic. Acesta este vizat în Raportul Kroll ca posibil complice la „Jaful secolului”, deținând funcția de acționar și președinte al consiliului de administrație al Unibank din acea perioadă, o altă bancă implicată în „furtul miliardului”. Anterior, Melnic a ocupat mai multe funcții importante în stat, fiind fostul şef al Serviciului Vamal în perioada anilor 2008-2009, dar şi viceministru al Economiei în anul 2006, în perioada în care Igor Dodon era Ministru al Economiei

O investigație Rise Moldova arăta că Viorel Melnic și Ilan Șor ar fi fost parteneri de afaceri, deținând afaceri comune în Kârgâzstan în anii 2013 – 2016.

Pe parcursul a 2 ani, la conducerea Asociației Obștești „Pentru Orhei”, s-au aflat persoane ce au avut o legătură directă cu cele 3 bănci implicate în devalizarea sistemului financiar al Republicii Moldova, mai numită și „Furtul Miliardului” – Banca Socială, Banca de Economii și Unibank. Din ce surse financiare activează această asociație nu este clar.

Actualmente, conform datelor oficiale, funcția de președinte al A.O. „Pentru Orhei” o ocupă Pavel Verejanu, persoana care din iunie 2015 a început să facă parte din echipa lui Ilan Șor, deținând funcția de consilier municipal și președinte al fracțiunii în cadrul consiliului municipal Orhei. În mai 2018, acesta a fost candidatul „Partidului Șor” la funcția de primar general al municipiului Bălți.

Am contactat-o pe purtătoarea de cuvânt a lui Ilan Șor, Alina Șargu, pentru a afla: care au fost costurile exacte ale parcului de distracții „ORHEILAND”, care au fost persoanele fizice și juridice ce au contribuit financiar la construcția acestuia, în baza cărui temei legal primăria a atribuit acest teren și cine în prezent deține dreptul de proprietate asupra parcului. Alina Șargu ne-a declarat că la construcția parcului pe lângă AO „Pentru Orhei” și Fundația „Miron Șor” au contribuit și alte persoane fizice și juridice, refuzând să le menționeze, adăugând doar că distracțiile în parc vor fi mereu gratuite. Aceasta la fel a refuzat să dea mai multe detalii cu privire la suma contribuită și care vor fi cheltuielile lunare de întreținere a parcului de distracții, precum și din ce surse financiare va fi acesta întreținut, sugerând să expediem oficial o solicitare de informații către primăria Orhei.

Astfel, pe data de 4 iunie 2018 a fost expediată o solicitare de informație către primăria Orhei și juriștilor de la „ORHEILAND”. Deși conform legii termenul de examinare a acesteia este de 15 zile, un răspuns la solicitarea de informații nu a parvenit nici până în prezent, fiind intenționat ignorate prevederile legale. Contactat telefonic, responsabilul de examinarea solicitării de informație de la Primăria Orhei, juristul primăriei Orhei – Ilie Nevmerjinschi, nu a putut oferi detalii când vom primi un răspuns la solicitarea noastră. După ce am menționat faptul că a depășit termenul de 15 zile, astfel încălcând prevederile legii nr. 982 privind accesul la informație, acesta a declarat că ,,asta e părerea noastră”, refuzând să mai discute. Contactată în repetate rânduri, Alina Șargu a declarat că va afla din ce motiv nu a fost dat răspunsul, însă, ulterior, de fiecare dată spunea să o contactăm mai târziu că nu a reușit să afle. La începutul lunii august 2018, deplăsându-ne la Orhei, am încercat să discutăm cu vicepreședintele „Partidului Șor” – Marina Tauber, însă aceasta a declarat că este ocupată și ne-a redicționat din nou la Alina Șargu. Ultima ne-a asigurat că va discuta cu juriștii de la „ORHEILAND” și până la finele săptămânii vom primi toată informația solicitată, lucru care așa și nu s-a întâmplat.

Totodată, la finele lunii iulie a fost depusă o plângere la Inspectoratul General de Poliție, pe faptul că Primăria de la Orhei a încălcat prevederile legale și nu a dat un răspuns în termen la solicitarea de informație însă până în prezent nici aceștia nu au venit cu un răspuns cu privire la măsurile întreprinse, astfel încălcând și ei prevederile legale.

Asociația care amenința Ucraina că va trimite 4.000 de mercenari, a primit subvenții peste 170.000 lei din bugetul municipal

O altă Asociație Obștească afiliată lui Ilan Șor este „Congresul Comunităților Rusești din Republica Moldova”, directorul căreia este președintele de onoare al partidului „Șor” – Climenco Valerii.

Climenco este un politician controversat în Republica Moldova. Acesta a fost în centrul mai multor scandaluri de corupție. În calitatea sa de președinte a „Congresului Comunităților Rusești” a făcut mai multe declarații răsunătoare. Astfel în 2014, Climenco îl amenința pe președintele interimar al Ucrainei, Alexandr Turcinov, că va trimite 4.000 de militari ruși din Republica Moldova pentru apărarea populației rusofone din Ucraina. Aceste declarații cu tentă extremistă nu i-au încurcat acestuia să obțină subvenții din bugetul municipal. Astfel pe parcursul anilor 2016 – 2018, prin deciziile lui Dorin Chirtoacă, ale lui Nistor Grozavu și ale Silviei Radu, asociația acestuia a primit peste 170.000 de lei subsidii pentru diverse proiecte din bugetul statului.

CPR MoldovaCPR Moldova

Mijloacele financiare alocate de Primăria mun. Chișinău pentru A.O. „Congresul Comunităților Rusești din Republica Moldova”, condus de președintele de onoare al Partidului Șor, Valerii Climenco.

Ce spune Transparency International despre acest fenomen?

Expertul Transparency International, Veaceslav Negruță, care este și ex-ministrul Finanțelor, a declarat că:

„Practic la toate fundațiile care sunt afiliate politicienilor, lipsesc rapoartele financiare transparente, în care am putea avea siguranța că sunt cifre exacte și corecte. Astfel de fundații șlefuiesc imaginea unor cetățeni pătați, inclusiv care au lăsat urme în raportul Kroll.

În acest sens Curtea de Conturi ar trebui să facă o investigație tematică vis-a-vis de aceste fundații, și Orhei este unul din primele vizate în astfel de fundații de care ar trebui să fie subiect al investigațiilor fiscale cu ulterioarele clarificări ”.

Ce ține de formarea fondurilor acestor fundații, expertul consideră că sunt multe persoane care sunt impuse să contribuie la formarea fondurilor și această problemă ar trebui relevată într- un studiu separat.

Privitor la cadrul legal, Veaceslav Negruță consideră că:

„Legislația există și ea reglementează foarte clar aspectele organizatorice și juridice în activitatea fundațiilor de acest gen. Problema este cu aplicarea legii, deoarece față de aceste fundații nu se aplică legea, astfel făcând instituțiile publice complice prin toleranța sa la activitatea acestor fundații”.

Ce spune asociația Promo-LEX despre acest fenomen?

Asociația Promo-LEX, în 2018, a efectuat un studiu cu privire la finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. În cadrul acestuia, experții organizației au demonstrat că în Moldova instrumentul transferului de imagine în activitățile promoționale, de la fundațiile caritabile ori SRL-uri care conțin în denumiri nume de politicieni sau sunt asociate cu anumiți politicieni – lideri de partide politice, la partidele politice, a fost utilizat în 2017 de către cel puțin 4 formațiuni (Partidul Politic Șor, PN, PDM, PSRM) în beneficiul cărora au fost desfășurate mai multe acte de caritate.

Activitățile acestora au constat preponderent în oferirea de ajutoare materiale persoanelor nevoiașe și categoriilor sociale vulnerabile, sponsorizarea concertelor dedicate hramurilor orașelor sau sărbătorilor religioase, sărbătorilor naționale; consultații medicale gratuite, amenajarea spațiilor de joacă pentru copii și dotarea acestora cu tobogane, bănci și infrastructură necesară, donații financiare, oferirea burselor pentru elevi, salubrizări, activități pentru seniori, ajutoare caselor de bătrâni etc.

Totodată, Promo-Lex a constatat că Fundația este o organizație necomercială, apolitică, care nu trebuie să acorde asistență politică sau electorală niciunui concurent sau actor politic. Însă, utilizând instrumentul transferului de imagine, prin activitățile sale, fundațiile care conțin în denumirea lor numele politicienilor sau sunt asociate cu anumiți politicieni (partide politice) se implică indirect în activități de promovare politică, fapt interzis de legislație.

Reacția instituțiilor de stat

Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Rusu, contactată telefonic, a declarat că la CEC au sesizat această problemă, și au reflectat-o în primul și al doilea raport privind finanțarea politică.

„CEC a sesizat mai multe încălcări cu privire la fundațiile ce aparțin unor politicieni. Aceștia organizau acțiuni din numele fundațiilor, și imediat după începerea evenimentului făceau agitație politică. În acest sens CEC-ul a depus mai multe contestații.”

Însă studiind cele două rapoarte, nu au fost găsite reflectat în ele problema fundațiilor afiliate partidelor politice, așa cum a declarat președinta CEC, Alina Rusu.

O sursă din cadrul Comisiei Electorale Centrale , care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat că atunci când au apărut primele fundații în spatele cărora erau politicieni, acesta a venit cu o inițiativă de modificare a legii, purtând discuții cu înalți oficiali din cadrul Guvernului, însă aceștia au refuzat să dea curs proiectului de lege.

Persoana din cadrul CEC ne-a comunicat că au existat propuneri de modificare a art.17 și art.22 din Legea cu privire la fundații. În art.17 unde sunt prevăzute cazurile de refuz de a înregistra simbolica fundației, a fost propusă suplinirea cu o literă care prevede: decizia de a refuza înregistrarea simbolicii fundaţiei se ia dacă simbolica fundaţiei – „conține numele persoanelor de demnitate publică aflate în funcție, persoanelor exponente ale unui interes politic sau a persoanelor aflate în funcții de conducere/executive a partidelor politice sau organizațiilor social-politice”.

În art.22, care prevede obligațiile fundației, s-a propus suplinirea cu o literă în care să fie prevăzută că acestea au obligația: „să nu desfășoare acțiuni/manifestări ce exprimă preferințele politice sau favorizarea vreunui concurent electoral, partid politic ori a vreunei organizații social-politice de către fondatorii, personalul și/sau beneficiarii fundației, precum și activități ce promovează și susțin direct și/sau indirect concurenții electorali/candidații la alegeri, a persoanelor de demnitate publică aflate în funcție, persoanelor exponente ale unui interes politic sau a persoanelor aflate în funcții de conducere/executive a partidelor politice sau organizațiilor social-politice”.

Acesta a mai declarat că atunci când vin sesizările la CEC precum că s-ar efectua agitație electorală prin intermediul fundațiilor de binefacere sau asociaților obștești, CEC-ul preferă să nu intervină și să remită aceste sesizări către Ministerul Justiției, sub pretextul că ei trebuie să se ocupe de monitorizarea activităților organizațiilor necomerciale.

Experiența Internațională în privința fundațiilor afiliate politic

Încercând să aflăm care este situația în statele europene cu privire la finanțarea partidelor politice prin intermediul fundațiilor de binefacere sau asociațiilor obștești, reprezentantul rețelei de investigații balcanice din România (BIRN Balkan Insight), Marian Chiriac, ne-a dezvăluit că începând cu anii ”90 și până la începutul anilor 2000, în România au fost numeroase cazuri în care fundațiile asociate partidelor politice erau utilizate pentru colectarea ilegală de fonduri. Cu puțin timp înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, în 2006 a fost adoptată o nouă lege, datorită acesteia statul vecin nu a mai avut probleme majore privind acest fenomen. Jurnalistul este de părere că actualul cadru legislativ și condițiile obligatorii de transparență împiedică partidele politice din România să primească finanțări ilegale sau din surse obscure.

Totodată, prin câteva modificări recente, legislația română a interzis mai întâi finanțarea campaniilor electorale a formațiunilor politice de către fundațiile străine, iar mai apoi și de către cele românești.

Marian Chiriac a mai adăugat că, adesea, donațiile majore vin de la parlamentari sau demnitari, către propriile partide, sau de la firme comerciale afiliate unor partide politice, însă acestea se încadrează în limitele legale.

Concluzii și recomandări

În contextul alegerilor parlamentare, ce urmează în februarie 2019, există un risc sporit că politicienii vor ocoli în continuare prevederile legale și vor utiliza lacunele legislative legate de funcționarea fundațiilor și relația acestora cu partidele și candidații pentru a obține avantaje la alegeri.

Astfel concurenții electorali ar putea utiliza în continuare ilicit aceste finanțări, pentru a lustrui imaginea partidelor sau a concurenților electorali fără a trece aceste cheltuieli pe seama partidelor politice. Prin urmare nu va putea fi verificată legalitatea și suma acestor cheltuieli financiare, fapt care ar pune din start în condiții de inechitate concurenții electorali, încălcând prevederile legale.

Totodată, aceasta ar putea crea premisa pentru a primi finanțări în scopuri electorale din afara țării, prin intermediul fundațiilor, astfel făcând vulnerabil și dependent sistemul politic din Republica Moldova de anumite forțe externe.

Deși există deja abateri concrete și observabile, constatate de societatea civilă și chiar de oficialități, acestea nu sunt sancționate corespunzător. Mai mult, chiar dacă există posibilitatea de a elimina lacunele din legislație pentru a preveni riscurile de abuz, autoritățile nu par să fie interesate în a curma această problemă.

Faptul că actele de caritate, din bani de proveniență neclară, sunt asociate direct cu numele politicienilor este în sine o problemă. Mai mult, legea nu conține norme care să interzică expres activități de partizanat și agitație politică.

Și mai îngrijorător este faptul că în anturajul fundațiilor patronate de politicieni sau a companiilor care le finanțează sunt persoane vizate în investigațiile pe marginea crimelor financiare de amploare. Acest fapt trezește mari semne de întrebare despre proveniența banilor și, eventuala, creare a unui circuit prin care marea corupție politică alimentează campaniile politice, care la rândul lor vor acoperi crimele din trecut și cele viitoare. Lipsa de transparență a fundațiilor, pe care am constatat-o prin acest studiu, agravează și mai mult aceste îngrijorări.

Pentru a schimba situația și a preveni utilizarea metodelor ilicite în competiția democratică, excluzând utilizarea fundațiilor de binefacere în finanțarea ilegală electorală, propunem următoarele intervenții.

În primul rând, recomandăm eliminarea posibilității de a asocia numele politicienilor și a partidelor politice de fundațiile care le-ar aduce beneficii electorale. Pentru aceasta, propunem modificarea Legii nr. 581 din 30.07.1999 cu privire la fundații, prin completarea acesteia cu o prevedere conform căreia să fie refuzată înregistrarea numelui și simbolicii fundaţiei dacă aceasta conține numele persoanelor de demnitate publică aflate în funcție, persoanelor exponente ale unui interes politic sau a persoanelor aflate în funcții de conducere/executive a partidelor politice sau organizațiilor social-politice.

O a doua intervenție ar fi de a stabili expres limite pentru implicarea fundațiilor în activitățile de partizanat politic. În aceeași lege, la compartimentul obligațiile fundației, recomandăm să fie suplinit cu un punct, unde să fie prevăzut ca acestea să nu desfășoare acțiuni/manifestări ce exprimă preferințele politice sau favorizarea vreunui concurent electoral, partid politic ori a vreunei organizații social-politice de către fondatorii, personalul și/sau beneficiarii fundației, precum și activități ce promovează și susțin direct și/sau indirect concurenții electorali/candidații la alegeri, a persoanelor de demnitate publică aflate în funcție, persoanelor exponente ale unui interes politic sau a persoanelor aflate în funcții de conducere/executive a partidelor politice sau organizațiilor social-politice.

Totodată recomandăm elaborarea și implementarea unor mecanisme reale de intervenție și de sancționare a concurenților electorali atunci când aceștia primesc ilicit finanţări, servicii cu titlu gratuit ori susţinere materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, din partea organizațiilor comerciale sau de binefacere, așa cum prevede art.26 alin.6) lit.(h) din Legea nr. 294 din 21.12.2007 privind partidele politice.

Pe lângă aceasta recomandăm să fie redus plafonul maxim de donații până la începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din februarie 2019. Sugestia noastră este ca plafonul maxim, pe lună, să fie egal cu salariul mediu lunar pe economie a țării. Astfel cu cât pragul este mai mic, cu atât este mai mare efortul logistic pentru a aplica schema donațiilor fictive, cu atât este mai mare numărul indivizilor implicați, cu atât mai mare este riscul scurgerilor de informație. Acest lucru ar descuraja perpetuarea schemelor implementate de partidele politice, atunci când oamenii declară și confirmă prin semnătură contribuția lor financiară către partid fără a contribui efectiv. Astfel banii proveniți din surse obscure ajung pe contul bancar al partidului, fondurile fiind legitimate automat. Ulterior aceste fonduri legalizate pot fi utilizate pentru orice fel de cheltuieli pentru partid.

Investigarea cazurilor anterioare în care era clar finanțare ilegală sau din exterior trebuie investigate pentru a descuraja repetarea acestora pe viitor. Parlamentul a aprobat noua legislație privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în februarie 2018. Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie să aplice noua legislație și să arate investigații credibile de finanțări ilegale sau provenite din surse externe făcute partidelor politice. În acest mod, cetățenii ar putea fi convinși că reformele întreprinse de către guvern nu sunt doar „bifate” pe hârtie, ci și implementate.

Abilitarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu atribuții reale de a verifica autenticitatea rapoartelor financiare ale partidelor, precum și a fundațiilor sau asociațiilor obștești care au utilizat banii pentru acțiuni politice/electorale directe sau indirecte. CEC trebuie să aibă posibilitatea de a exclude/discalifica candidați din cauza utilizării asemenelor „tehnici electorale”. Totodată CEC urmează să aibă obligația de a raporta în mod oficial Centrului Național Anticorupție toate cazurile de finanțare ilegală/externă. CNA trebuie să investigheze astfel de cazuri în condiții de publicitate maximă.

Trebuie inițiate investigații privind fundațiile de caritate și asociațiile obștești afiliate politicienilor, iar originea fondurilor trebuie verificată și comunicată public. Moldova este într-un an electoral, iar pentru asigurarea unor alegeri libere și corecte, eliminarea banilor murdari din politică este esențială.

Și nu în ultimul rând, după cum am constatat în acest studiu, trebuiesc întreprinse măsuri pentru asigurarea transparenței maxime a activității fundațiilor.

Andrei Cebotari, CPR Moldova

Noutăţile partenerilor

comentarii: