Organizația cu sediul la Washington, fondată în 1961 și al cărei președinte este Jon Huntsman Jr., fostul ambasador american la Beijing și actualul reprezentant al țării sale în Rusia, a alcătuit un Top 10 al celor mai mari riscuri de securitate pentru SUA și restul lumii în 2019.

Autorii listei vorbesc de faptul că predicțiile lor vin în contextul în care problemele structurale serioase aflate în centrul sistemului global în 2018 continuă să existe și s-ar putea agrava în anul care vine, de la adâncirea polarizării în Statele Unite (o situație înrăutățită de eventuala punere sub acuzare a președintelui Trump) la extinderea mișcărilor naționaliste și populiste în Europa și SUA sau la intensificarea tensiunilor dintre Washington și Beijing.

Atlantic Council, o organizație fondată cu misiunea declarată de a încuraja continuarea cooperării dintre America de Nord și Europa începută după al Doilea Război Mondial, se referă în același context la mișcarea „vestelor galbene” din Franța, despre care afirmă că este un testament al „agoniilor iritante din Europa și Statele Unite ale unei clase de mijloc care se simte ignorată, situația ei fiind desconsiderată de sistemul politic.”

Autorii cred că, per ansamblu, 2018 este anul în care omenirea nu a rezolvat provocările mari cu care a fost confruntată: conflictul potențial din Orientul Mijlociu devine tot mai posibil după decizia SUA de a părăsi acordul nuclear cu Iranul; Rusia și China continuă să se îndepărteze de orbita occidentală; iar previziunile privind schimbările climatice s-au înrăutățit, un lucru considerat de către Atlantic Council „foarte îngrijorător pentru planeta noastră.”

Iată mai jos care sunt cele 10 riscuri de securitate pentru SUA și pentru restul lumii în 2019, așa cum le văd cei de la Atlantic Council:

1. Ancheta lui Robert Mueller va duce la o criză semnificativă în Statele Unite. Dacă investigația realizată de procurorul special Robert Mueller va scoate la lumină dovezi convingătoare legate de relația dintre echipa lui Trump și Rusia în timpul campaniei prezidențiale din 2016, punerea sub acuzarea a președintelui american devine o posibilitate reală. Aceasta mai ales în contextul în care, începând din ianuarie 2019, democrații vor avea majoritatea în Camera Reprezentanților, putând declanșa procedurile de impeachment. Dacă dovezile aduse de Mueller vor fi puternice, acest lucru ar putea diviza republicanii, cred cei de la Atlantic Council. Punerea sub acuzare a liderului de la Casa Albă și înlăturarea lui din funcție (care se poate face însă doar cu votul Senatului, unde republicanii au majoritatea de 53 de mandate din totalul de 100) ar putea declanșa o criză națională în Statele Unite, mulți dintre suporterii lui Trump opunându-se la ceea ce ei percep ca fiind un sistem corupt care vrea sa îl saboteze pe președintele republican.

2. Trump va crește tarifele împotriva Chinei. Autorii afirmă că e posibil ca actualul armistițiu comercial de 90 de zile dintre SUA și China, obținut de președinții Trump și Xi la formul G20 de la Buenos Aires, va eșua, iar Casa Albă va crește tarifele cu 25% pentru toate exporturile chinezești spre America. Acest lucru va afecta industriile chineze, accentuând încetinirea economică a Chinei, care, la rândul său, va declanșa o criză economică și financiară globală. Pe termen lung, costurile acestei situații vor fi multiple: continuarea eroziunii ordinii mondiale bazate pe regulile liberale, eșecul de a pune în ordine mecanismul de soluționare a litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului sau chiar reformarea adecvată a OMC.

3. Eșecul de a obține un acord Brexit și intensificarea populismului în Europa. Analiștii Atlantic Council cred că Brexit a afectat deja performanța economică a Marii Britanii. Ieșirea Londrei din blocul european fără un acord viabil ar putea provoca panică printre companii și consumatori, ducând, foarte posibil, la căderea guvernului condus de May. Pe de altă parte, dacă extrema dreaptă europeană va avea rezultate bune la alegerile parlamentare din UE de anul viitor, acest lucru va reprezenta o lovitură puternică pentru președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și ceilalți lideri ai uniunii care încearcă să mențină un UE unit și puternic. Mișcarea „vestelor galbene” care a cuprins Franța în ultimele săptămâni poate fi privită, în acest context, ca un semn important al nemulțumirii francezilor și europenilor obișnuiți nu doar față de Macron, ci și de o Europă care nu îi întelege și nu ține cont de dorințele lor.

4. Intensificarea tensiunilor și creșterea riscului de acțiuni militare în Peninsula Coreeană. În ciuda organizării celui de-al doilea summit dintre Donald Trump și Kim Jong Un din luna februarie a anului viitor, regimul de la Phenian va refuza să definească „denuclearizarea” sau să anunțe un inventar complet al instalațiilor și bombelor sale nucleare. Acest lucru va scurtcircuita negocierile dintre Nordul comunist și Statele Unite. Coreea de Nord nu va lua măsuri pentru a-și elimina armele nucleare, în timp ce, la Washington, în condițiile în care democrații din Congres vor presa administrația Trump pentru a demonstra progresele făcute în cazul Coreei de Nord, liderul de la Casa Albă își va relua retorica agresivă față de Phenian.

În plus, Trump va forța Coreea de Sud să sporească sprijinul financiar acordat pentru desfășurarea soldaților americani în regiune (Seulul plătește deja 50% din costul trupelor americane în Peninsula Coreeană), declanșând furia naționaliștilor sud-coreeni și făcând că parlamentarii de la Seul să respingă cererea americană. Cu sprijinul Chinei și Rusiei, președintele sud-coreean Moon Jae-în va continua eforturile de reconciliere dintre Nord și Sud, precum și cooperarea economică, provocând o ruptură majoră în alianța dintre țara sa și Statele Unite. La rândul său, Trump va amenința să sancționeze băncile chineze după ce Beijingul va relaxa aplicarea sancțiunilor împotriva Coreei de Nord și va amenința, de asemenea, băncile și companiile din Coreea de Sud, impunând tarife de 25 la sută la exporturile auto coreene.

5. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial. Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă la o încetinire a creșterii economice globale, pe măsură ce creșterea economică a Statele Unite, după reforma fiscală a lui Trump, se va reduce, tarifele reciproce aplicate de Washington și Beijing își vor face efectul, iar creșterea economiei europene va încetini și ea. O scădere și mai accentuată ar putea avea loc dacă situația datoriilor din China va exploda, provocând o încetinire puternică a creșterii economiei chineze și chiar instabilitate politică în țara comunistă.

6. Conflictele din Orientul Mijlociu se vor adânci. Eforturile țărilor europene de salvare a acordului nuclear iranian (Joint Comprehensive Plan of Action sau JCPOA) vor eșua din cauză că firmele europene sunt prea speriate de posibilele sancțiuni ale SUA pentru a face afaceri în Iran. Prăbușirea înțelegerii nucleare, din care SUA s-au retras în luna mai a acestui an, ar întări grupurile conservatoare de la Teheran. Pe termen mediu, analiștii nu exclud un conflict armat între Arabia Saudită, Israel și Statele Unite, pe de o parte, și Iranul împreună cu aliații săi, pe de altă parte. O astfel de confruntare va duce la o creștere masiva a prețurilor petrolului.

7. Crize ale imigranților în Europa și America Latină. O nouă criză în Libia ar putea declanșa un val de migrație către Europa. În America Latină, colapsul economiei și al infrastructurii venezuelene a produs deja exodul a milioane de oameni către țările din jur, între care Columbia, Brazilia, Surinam sau Trinidad și Tobago. Această criză umanitara grava a perturbat economiile și ordinea socială din Brazilia și Columbia. Dacă președintele venezuelean Nicolas Maduro nu renunță la putere, Organizația Statelor Americane (OAS) ar putea cere Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite să permită luarea de măsuri militare, declarând regimul de la Caracas o amenințare pentru pacea regionala.

Președintele american Donald Trump nu va reuși să obțină fondurile necesare pentru construirea zidului de-a lungul frontierei sudice a Statelor Unite, chiar dacă disputa sa cu democrații în această cauză a dus la închiderea parțială a guvernului federal.

8. O criză cibernetică. Implementarea serviciului 5G / Internet of Things ar putea duce la un val de infracțiuni cibernetice, operațiuni de tip ransomware, atacarea infrastructurilor și rețelelor critice, demonstrând vulnerabilitățile acestor rețele. Statele americane cu rețele inteligente (California, Massachusetts, Texas) ar putea suferi pene de curent semnificative. Mai multe cazuri de furturi de date pe Facebook și Amazon ar putea duce la adoptarea unor legislații anti-trust în Congresul american, care „să rupă” companiile tech în mai multe firme distincte. În această situație, WhatsApp, Instagram și altele ar putea deveni firme independente. Ar putea exista, de asemenea, solicitări pentru crearea unui „Proiect Manhattan” pentru securitatea informatică, accelerând dezvoltarea criptării cuantice pentru a asigura mai multă securitate și protecție pentru rețelele 5G împotriva unor atacuri.

9. Cursa înarmării nucleare va fi reluată. Decizia Administrației Trump de a se retrage din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare – INF ar putea fi urmată de o hotărâre similară de a nu reînnoi noul START, care expiră în februarie 2021. Statele Unite, Rusia, China sau India ar putea începe să construiască diferite arme nucleare tactice sau să își modernizeze/extindă arsenalul actual. Arabia Saudită ar putea găzdui o brigadă nucleară pakistaneză, care să o ajute în cazul unui conflict cu Iranul.

10. Trump va face presiuni împotriva Japoniei. Liderul de la Casa Albă va presa Guvernul de la Tokyo pentru a cheltui mai mult pentru apărare și pentru a crește fondurile necesare desfășurării soldaților americani în țara asiatică, cerând concesii agricole majore și de alte natură în schimbul unui acord de liber schimb SUA-Japonia. În cazul refuzului japonez, Statele Unite vor impune tarife auto de 25%, care vor duce la o rezistență politică în Japonia. Situația va genera încetinirea creșterii economice în Statele Unite și Japonia, ducând la pierderi de locuri de muncă în ambele țări. Sondajele de opinie vor arăta o scădere fără precedent a sprijinului japonez pentru alianța SUA-Japonia și o creștere a sprijinului pentru îmbunătățirea legăturilor Japoniei cu China, împreună cu o susținere sporită pentru solicitările naționaliștilor de la Tokyo ca Japonia să-și dezvolte propriile arme nucleare.

Surse: Atlantic Council, G4Media.ro