Deputatul s-a referit şi la practicile anticorupţie pe care ţara noastră le-ar putea prelua de la România, dar şi la greşelile pe care ar trebui să le evităm în acest proces.

Anticorupţie.md: Cum se vede acum Republica Moldova în context geopolitic, de la Bucureşti?

Matei Adrian Dobrovie: Se vede foarte în ceaţă, ca să zic aşa. Din păcate, la Bucureşti nu prea se conştientizează cât de important este anul 2018 pentru Republica Moldova şi, implicit, pentru România. În acest an, practic, se hotărăşte orientarea viitoare a Republicii Moldova, dacă va fi preluată de forţele pro-ruseşti sau de cele pro-europene adevărate. În momentul de faţă avem, din păcate, nişte forţe autointitulate pro-europene, care ţin ţara captivă într-o stare de stagnare, într-o stare de sărăcie. Foarte mulţi pleacă din Republica Moldova, ei nu văd niciun viitor aici, iar această stagnare pe care, din păcate, România a susţinut-o şi a girat-o în numele stabilităţii este foarte şi foarte periculoasă. Am tot avertizat de-a lungul timpului şi, din pacate, anul acesta vom vedea dacă am avut dreptate sau nu (sper să nu fi avut dreptate), dar riscăm la alegeri să ne trezim că forţele pro-ruse câştigă, şi nu pentru că Rusia ar investi foarte mulţi bani, ci pentru că România şi UE au susţinut, mai vizibil sau mai puţin vizibil, acest regim oligarhic la Chişinău, care nu a reuşit, în afară de aşa-zisa stabilitate clamată şi de parcursul european pe care l-a clamat, decât să decridibilizeze idea de parcurs european, de apropiere de UE. Pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, în mod normal, această apropiere ar însemna o îmbunăţăţire a traiului lor, or rezultatele acestei guvernari arată clar că situaţia nu s-a îmbunăţăţit şi că autorii jafului miliardului în continuare nu sunt investigaţi, instituţiile din Republica Moldova în continuare nu funcţionează, oamenii pleacă pentru că nu au niciun viitor acolo. În această situaţie nu pot să spun decât că situaţia geopolitică se complică, pentru că vectorul pro-rus şi euro-asiatic, indiferent de ce-ar însemna acesta, are practic ocazia de a prelua Republica Moldova prin alegeri democratice.

Anticorupţie.md: Influenţa rusă a existat întotdeauna în Republica Moldova, dar, odată cu războiul din Ucraina, s-a intensificat. Şi dacă acolo s-a intrat cu tancurile, la noi se încearcă a se stabili foarte bine prin televizor sau prin resursele informaţionale. Din păcate, România este mai puţin prezentă pe piaţa media din Republica Moldova. Ce-ar putea face România pentru a ne ajuta într-un fel să minimalizăm propaganda rusească sau care ar fi punctele de influenţă asupra propagandei ruseşti în care ar putea fi încadrată România mai masiv?

Matei Adrian Dobrovie: În primul rând, cred că România trebuie să comunice mult mai bine despre investiţiile pe care le face în Republica Moldova, lucru care, din pacate, nu s-a întâmplat. Aţi văzut aceleaşi şcoli şi grădiniţe în care Romania a investit, şi foarte bine că a făcut-o, dar aceste investiţii nu sunt, în mod ciudat, prezentate ca realizări ale României nici de către autorităţile de la Chişinău, nici de către România. Mă refer aici la o prezenţă mediatică mai puternică. S-a discutat foarte mult despre spaţiul informaţional comun şi, din păcate, acest proiect a rămas la nivel de concept. Eu însumi, ca parlamentar, am ridicat din nou această problemă ministrului pentru românii de pretutindeni, insistând asupra faptului că este o chestiune de maximă importanţă. Departamentul de politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cum era înainte, acum minister, a avut o iniţiativă în acest sens şi una foarte bună şi anume, formarea unui consiliu consultativ România-Republica Moldova, care îşi propunea să facă această apropiere dintre cele două maluri în sensul de interconectare a politicilor editoriale, ceea ce ar însemna ca jurnaliştii să se cunoască şi să lucreze împreună, să aplice împreună la finanţări.

Din păcate, acest proiect a fost abandonat fără nicio explicaţie, în primul rând, de către partea românească. Am cerut să se revină la acest proiect şi voi milita în continuare, pentru că este foarte util nu pentru a combate doar propaganda rusească, ci şi propaganda oligarhică locală, care, de multe ori, este la fel sau mai insidioasă şi perfidă decât cea rusească. Discut aici despre faptul că în Republica Moldova peisajul mediatic este hiper oligarhizat, că sunt cinci televiziuni care aparţin şi sunt controlate de domnul Plahotniuc. Cei doi poli de putere ai binomului Plahotniuc – Dodon controlează presa mare, televiziunile, de unde se informează oamenii. Aici România trebuie să vină mult mai pro-activ, să intre mult mai puternic pe finanţare. E clar că e greu să intri pe o piaţă mică, e greu să investeşti într-o ţară unde justiţia nu funcţionează, în care regulile jocului sunt neclare, în care oricând poţi să ai surprize şi nu ai ceea ce investitorii vor întotdeauna - predictibilitate legislativă. Dar ce-ar putea face statul român, ar fi un proiect numit Fondul „Libertatea”, care îşi propune să fie un administrator de graturi pentru astfel de proiecte pentru mass-media independentă şi societatea civilă independentă, care să poată să finanţeze, să dea şansa să existe acelor actori de schimbări pozitive care în Republica Moldova în momentul acesta au mari dificultăţi să subziste, nu ca să existe.

Dumneavoastră, venind din domeniul presei independente, ştiţi mai bine decât mine cât de greu le este organelor independente să găsească finanţări, să se bată cu acest monopol informaţional al oligarhilor, să se bată cu multe ştiri false, să aplice pentru proiecte, să facă faţă atacurilor care vin de peste tot şi îngrădirilor de a-şi face meseria privind accesul la informaţii publice. Aceste lucruri, din păcate, sunt conştientizate foarte puţin şi în România. Şi încă ceva, ar fi bine ca România să înţeleagă că dacă nu va face această investiţie în prezenţa mediatică în Republica Moldova, Rusia şi televiziunile locale vor reuşi să modifice percepţiile acestei populaţii în aşa fel, încât ne vom trezi în situaţia să avem un rezultat negativ la alegeri. Iar asta înseamnă ca forţele pro-ruse chiar să poată să ajungă să facă ceea ce acum doar ameninţă că vor face şi anume, federalizare, apropiere de Rusia, ruperea cu libera asociere etc.

Anticorupţie.md: Cu referire la Fondul „Libertatea”, din ce surse ar putea fi constituit acesta şi cum România va putea asigura gestionarea corectă a acestor surse? Zic asta pentru că există percepţia că sursele româneşti, de multe ori, au alimentat ideea care a distrus, de fapt, unionismul. Au lucrat şi în Republica Moldova persoane care au beneficiat de fonduri româneşti, dar care acum vedem că sunt agenţi ruşi, s-a discreditat şi ideea unirii cu România la anumite etape şi asta s-a făcut şi pe banii româneşti, din păcate.

Matei Adrian Dobrovie: Da, e o situaţie foarte tristă, aţi pus degetul pe rană, ca să spun aşa. Este trist că sunt finanţate din bani româneşti portaluri care fac propagandă pentru anumite partide din Republica Moldova şi, mai mult decât atât, fac un deserviciu prin faptul că atacă însele forţele anti-oligarhice şi pro-europene corecte de la Chişinău pe care, în opinia mea, România ar trebui să le încurajeze, nu să le atace. Este trist că România, de-a lungul timpului, a mers pe girarea acestui mesaj: stabilitate cu orice preţ, că dacă nu, vin ruşii. Un mesaj fundamental greşit, care a ţinut să acrediteze ideea falsă că avem acest clivaj, pro ruşi şi pro-europeni, în realitate problema clivajului este pro-oligarhic – anti-oligarhic. Referitor la întrebarea Dvs., acest fond ar trebui să funcţioneze în subordinea RoAid - Programului României de cooperare pentru dezvoltare.

Ideea acestui fond este să nu mai existe intermediarul statul Republicii Moldova, acei bani să ajungă direct către beneficiari. Adică de exemplu dumneavoastră să puteţi să veniţi cu un proiect bun, de combatere a ştirilor false, a propagandei ruseşti, de profesionalizare a presei din Republica Moldova cu ajutorul românesc, cu experienţa României, schimb de bune practici etc.

Este un lucru care se poate face şi care nu necesită ca aceşti bani să fie canalizaţi tot timpul prin autorităţile din Republica Moldova care, la rândul lor, să le distribuie către cei care au interesul sau de care sunt apropiaţi. Ideea ar fi ca fondurile să fie date pe o bază competitivă. Fondul acesta ar trebui să fie mai mult tehnic, să fie cât mai puţină implicare politică, altfel iarăşi vom discuta de ce unora şi de ce nu altora.

Mi se pare fundamental ca să decuplăm puţin banii româneşti care, de prea multe ori, au fost folosiţi neconvingător ca şi rezultate de autorităţile din Republica Moldova, singurele exemple pozitive fiind şcolile şi grădiniţele, acele lucruri palpabile, autobuzele şcolare pe care le-a dat România Republicii Moldova .

Anticorupţie.md: Ce greşeli ar putea evita Republica Moldova din experienţa României sau invers, ce-ar trebui să preluăm bun pe calea reformelor pentru că şi în Republica Moldova se face reforma justiţiei de 20 de ani şi nu mai este reformată justitia, dar se pompează fonduri europene, şi americane şi în reforma justiţiei, şi în lupta anticoruptie. Ce-ar putea prelua bun Republica Moldova şi, respectiv, ce greşeli ar putea evita din experienţa României?

Matei Adrian Dobrovie: În primul rând, avem o instituţie care este exemplu de bune practici la nivel european - DNA-ul şi cred că CNA-ul moldovenesc ar putea să se inspire. Şi faptul că Laura Codruţa Kovesi a fost peste Prut şi acest schimb a existat cumva la nivel de procurori, împartăşirea exemplului României este importantă pentru Moldova. Cred că „DNA, trece Prutul”, nu trebuie să fie doar un slogan pe care oamenii şi-l doresc, ci să devină o realitate.

Bineînţeles că aici e discuţia cât îşi doresc politicienii din Republica Moldova lucrul ăsta, pentru că în momentul de faţă asta i-ar putea costa pe mulţi libertatea, ceea ce e un impediment major în a gândi că o structură ca CNA ar putea să ajungă la nivelul DNA. Ar fi un prim pas de a prelua de acolo organizarea, bunele practici, de a face aceste schimburi cu oameni care au dovedit că au rezultate, au un număr mare de cazuri trimise în judecată şi o eficienţă destul de bună dovedită. Există şi la noi acuma nişte scandaluri, dar ele nu reflectă o poziţie a celor care încearca să oprească independenţa justiţiei. Şi aici ai marele punct asupra căruia ar trebui să aibă grijă Republica Moldova să nu preia de la România această contrarevoluţie pe care o vedem acuma, şi anume legile justiţiei, un fel de încercare de a arunca înapoi România cu ani de zile, de a anula toate progresele făcute, doar pentru că anumiţi politicieni au probleme cu legea şi vor să-şi apere averile şi libertatea.

Anticorupţie.md: Veniţi din presă şi aţi fost unul dintre susţinătorii jurnaliştilor şi ai presei independente şi chiar aţi făcut declaraţii atunci când în Republica Moldova se făceau presiuni asupra jurnaliştilor, inclusiv asupra jurnaliştilor de investigaţie. Cum se vede presa independentă din România şi din Republica Moldova şi care este însemnătatea unei prese independente pentru o guvernare democratică?

Matei Adrian Dobrovie: Presa are un rol excepţional de important şi anume de a controla şi de a sancţiona derapajele puterii, de a informa corect populaţia despre ce se întâmplă şi de a atrage atenţia asupra unor decizii care, de multe ori, nu sunt cele mai fericite.

Presa are un rol esenţial dacă îşi face treaba bine. Din păcate, şi în România, ca şi în Republica Moldova, există o tendinţă ca presa să se deprofesionalizeze, să nu-şi mai urmărească rolul de bază de informare corectă a cetăţeanului.

Presa devine mai mult aservită unor interese politice din multiple cauze şi acel statut foarte precar al jurnalistului care este plătit cum este plătit: pe dreptul de autor, pe diverse contracte, câteodată fără contract, care are dreptul mai puţin la pensie, la concediu, acest statut al lui este foarte precarar. Eu însumi fiind jurnalist mi-am dat seama că este foarte greu să-ţi păstrezi coloana vertebrală, să-ţi păstrezi independenţa în acest context atât de dificil în momentul în care trebuie să-ţi hrăneşti familia şi, pe de altă parte, să rămâi corect şi conform unor principii. Din păcate, foarte mulţi capitulează în această dilemă şi este trist pentru că este nevoie de societate civilă, de presă independentă, pentru că toţi aceşti factori contribuie la schimbarea societăţii.

Contează foarte mult ca jurnalistul să aibă libertate, să aibă conştiinţa că ceea ce scrie este corect. Şi e foarte important ca presa independentă să nu se lase intimidată de putere. Şi în Romania s-au încercat diverse formule, până la urmă nu avem o lege a presei şi e bine că nu avem, pentru că s-ar putea să fie foarte rea pentru presă. Pe de altă parte, derapajele sunt uriaşe în România, adică decredibilizarea ca fiind o lupta politică, presiuni murdare făcute asupra DNA şi a unor procurori, presiuni făcute şi denigrări de tot felul, adică televiziuni politice care fac numai asta. Ultimii ani în România au arătat că, pe de o parte, lipsa de reglementare în mass-media este o problemă, pe de altă parte, orice reglamentare făcută de politicieni riscă să înrăutăţească lucrurile. Asta este o altă dilemă din care greu ieşim.