Corupția în Moldova: Ironia sorții sau săpuneala de la Bruxelles

În raportul său periodic despre îndeplinirea condițiilor pentru liberalizarea regimului de vize de către statele Balcanilor de Vest și cele ale Parteneriatului Estic, Comisia Europeană a constatat că Moldova „trebuie să întreprindă măsuri imediate împotriva corupției”. Printre recomandările de bază ale raportului sunt aducerea legilor fiscale în corespundere cu standardele UE, implementarea legislației privind integritatea, lupta cu marea corupție și investigarea și pedepsirea furtului bancar și recuperarea banilor furați.

Analiza anexată raportului vorbește concret despre restanțe și îngrijorări: pachetul de legi pentru reforma fiscală adoptată în iulie 2018, impunitatea pentru furtul miliardului din 2014 și influența politicului asupra sistemului instituțiilor anti-corupție. Comisia notează că eforturile de a stabili un cadru normativ și instituțional anti-corupție în țară sunt subminate de propuneri legislative (de genul reformei fiscale), adoptate fără consultarea publicului sau măcar expertizarea din partea CNA. Se mai menționează și legea cetățeniei pentru investiții care, potrivit Comisiei, trebuie să fie monitorizată îndeaproape dacă va fi utilizată de investitori pentru a ocoli procedurile ordinare de eliberare a vizelor Schengen, constituind astfel riscuri migraționale și de securitate. În document UE spune că țara noastră riscă să devină o sursă de crimă organizată, punct de tranzit în spălarea de bani și un risc de securitate regională, scrie watch.cpr.md.

Mecanismul revizuit de suspendare a vizelor, intrat în vigoare în Martie 2017, prevede o procedură prin care Comisia Europeană poate iniția suspendarea regimului liberalizat de vize cu un stat terț, inclusiv în cazurile în care anumite cerințe cheie din planul de liberalizare a vizelor nu sunt îndeplinite.

Prim-Ministrul nu a venit cu o reacție oficială la știrile triste din occident. Nici un semnal despre „măsuri urgente” anti-corupție din partea legislativului. În general, guvernarea se sfiește să vorbească despre cum luptă cu corupția. Sarcina de a comunica despre aceasta a revenit MAEIE. Dar chiar și cel mai diplomat minister nu a putut comenta decât că UE „nu intenţionează să lanseze procesul de suspendare a regimului fără de vize” și că a luat notă de evaluarea şi recomandările Comisiei Europene, care, potrivit ministerului, au reflectat inclusiv evoluţiile pozitive.

Tăcerea cea mai răsunătoare însă e cea a lui Iurie Leancă – cel care și-a asumat de atâtea ori meritul regimului liberalizat de vize și care pedalează tot mai intens această idee în promovarea imaginii sale și a partidului pe care îl reprezintă.

Strategia bifelor continuă

Ceea ce pare să facă în continuare Guvernul este să mizeze pe strategia bifelor – în care raportează ca progres în lupta cu corupția unele legi adoptate și uită că altele – care susțin și încurajează corupția și spălarea banilor – tot sunt în vizorul partenerilor occidentali și a cetățenilor. Această strategie a eșuat de fiecare dată, dovadă fiind suspendarea asistenței macrofinanciare sau a celei destinate reformei justiției. La aceste semnale evidente, guvernul reacționează bolnăvicios – fie se află într-o permanentă stare de negare a realității, fie îi acuză tot pe europeni de eșecuri.

De data aceasta, însă, consecințele pot fi prea vizibile. Posibilitatea de a călători în statele uniunii fără vize este cea mai palpabilă realizare a dialogului dintre țara noastră și UE, care afectează direct viața a sute de mii de cetățeni. Aceasta, însă poate fi zădărnicită de încăpățânarea unui guvern care fie nu poate înțelege limbajul partenerilor din occident, fie refuză să-l înțeleagă.

Cu mai mult de o lună în urmă CPR Moldova și mai multe organizații ale societății civile au propus declararea anului 2019 – anul anticorupției, pentru a atrage atenția și de a mobiliza societatea și autoritățile pentru rezolvarea unei probleme – cea a corupției. Inițiativa a ajuns și la urechile parlamentarilor, însă propunerea de a o discuta în legislativ a fost respinsă. Acum UE ne cere să facem anume asta – să ne mobilizăm ca pentru a lupta cu corupția. Guvernarea a ales să apere corupția, în loc să lupte cu ea. Trebuie să ne mobilizăm ca societate.