Chiar de la începutul discuției telefonice, Harunjen a precizat că se simte în stare să răspundă. Totodată, întrebat ce va face marți, când la Parlament se va discuta despre demisia sa, acesta a spus: „Mă tratez”.

„Nu este un moft personal de a mă ține de această funcție, este un principiu de activitate. Eu personal știu ce am făcut pentru procuratură. Știu care sunt realizările și problemele mele și atunci când voi identifica o bază legală, atunci o voi face. Dar nu într-o așa manieră cum se cere acum și nu sub influența atât de masivă a politicului care a incitat toată societatea împotriva noastră”, a comentat Harunjen.

Acesta a comentat și argumentele președintelui Comisiei Juridice, Sergiu Litvinenco, potrivit căruia există cel puțin două motive pentru care Harunjen nu putea fi numit în funcția de Procuror General. Primul se referă la faptul că, pentru funcția de Procuror General, poate candida persoana care în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

„Îmi pare rău că se merge pe astfel de chestiuni lipsite de temei. Cei care au început această procedură nu au studiat până la urmă legea cu privire la PG. În cazul în care Parlamentul va avea curajul să adopte o hotărâre prin care să spună că eu am fost numit de președintele Timofti în 2016 nelegitim, atunci lucrurile trebuie întoarse de la poziția 6 sau 8 decembrie 2016. Toate deciziile semnate ca conducător să fie declarate nelegitime”, a spus Harunjen.

Procurorul general a fost întrebat dacă se ține de funcție din cauza listei beneficiarilor finali ai fraudei bancare, care potrivit raportului Kroll 2, se află la PG.

„La PG nu există nicio părticică din raportul Kroll. Acolo sunt liste ale linkurilor din presa națională și internațională, restul sunt xerocopii ale contractelor de la BEM”, a menționat Harunjen.

Acesta a mai spus că mutarea sediului PG, de pe strada Bodoni pe bulevardul Ștefan cel Mare, este „cea mai mare realizare” a sa din funcția de procuror general.

Precizăm că ministrul de Interne, Andrei Năstase, a depus o sesizare la Consiliul Superior al Procurorilor prin care a cerut urmărirea penală pentru coparticipare la uzurparea puterii de stat, depășirea atribuțiilor de serviciu, amestec în înfăptuirea justiției, corupere pasivă, precum și alte infracțiuni.