image
Sursa foto: adevarul.ro

De ce fac spionii ruşi greşeli de începători; Liderul de la Kremlin e furios

În ultima vreme, serviciile de secrete ale Rusiei, în special cel al armatei, GRU, a fost în atenţia presei internaţionale. Identificarea de către serviciile de informaţii britanice a două persoane, suspectate de a fi agenţi ai GRU bănuiţi a fi vinovaţi de tentativa de asasinare de la Salisbury a fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale, a dus la afalarea unor gafe jenante pentru Kremlin.

Unul din cei doi a fost identificat drept Anatoli Cepiga, colonel GRU care ar fi fost, după toate aparenţele, implicat şi în conflictul din estul Ucrainei şi în asasinarea comandantului rebel cecen Abdulvahid Edelgiriev, la Ankara, în 2015.

La 4 octombrie, autorităţile din Olanda au dezvăluit informaţii despre o operaţiune suspectată a GRU-ului menită să extragă ilegal date informatice şi să întrerupă activitatea unor organizaţii internaţionale, între care şi cea de Prevenire a utilizării armelor chimice (OPWC) şi ancheta asupra doborîrii avionului civil malaezian în 2014 deasupra Ucrainei de est.

Explicaţiile neconvingătoare ale Moscovei

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat, luni, că arestarea şi expulzarea, în aprilie, a patru presupuşi spioni ruşi de către Olanda constituie o "neînţelegere", aceştia fiind la acea vreme "într-o călătorie de rutină".

"Nu era nimic secret în călătoria specialiştilor noştri în Olanda. Aceasta era o călătorie de rutină", a declarat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă comune, susţinute la Moscova alături de omologul său italian Enzo Moavero Milanesi. "Ei nu s-au ascuns când s-au instalat la hotel, nici când erau la aeroport, nici când s-au dus la ambasadă. Ei au fost arestaţi fără explicaţii. Pare o neînţelegere", a continuat Lavrov.

Şeful diplomaţiei ruse nu a precizat care era specialitatea persoanelor arestate în Olanda şi nici ce înţelege el prin "călătorie de rutină", scrie Adevărul.ro. Potrivit lui Lavrov, acest caz, care a fost declanşat în aprilie dar nu a fost dezvăluit de Olanda decât joia trecută, arată "dispreţ faţă de mecanismele existente pentru abordarea unor asemenea chestiuni". Lavrov a confirmat de asemenea că ambasadorul olandez la Moscova va fi convocat luni la Ministerul de Externe pentru a discuta asupra cazului.

În cazul din Marea Britanie, piesa martor emblematică a fost o chitanţă de taxe care dovedea că unul din cei doi călătorise la aeroportul din Moscova direct de la sediul GRU. În plus, în ultimele luni, cei doi suspecţi au fost semnalaţi în Norvegia, Estonia, Grecia şi Muntenegru.

Situaţia a fost caracterizată de corespondentul la Moscova al cotidianului britanic „The Guardian” drept „jenantă”, întrebîndu-se „dacă Serviciul militar rus face în mod intenţionat provocări sau dacă, pur şi simplu, a deraiat”. GRU, subminat de alt serviciu rus? Sunt voci care spun că GRU este subminat de o altă agenţie de securitate, cum ar fi Serviciul de spionaj extern (SVR) sau Serviciul de Securitate rusă (FSB). GRU, argumentează aceşti comentatori, a beneficiat financiar şi în termeni de prestigiu de pe urma convingerii Kremlinului că Rusia este angajată într-o confruntare hibridă cu Occidentul.

Roman Dobrohotov, redactor-şef al publicaţiei ruse „The Insider”, care lucrează în parteneriat cu grupul de anchetă Bellingcat, declara pentru Current Time TV: „Am auzit multe teorii conspirative mergând pe linia că ar exista o luptă între FSB şi GRU, dar faptul este imposibil. Lumea încearcă doar să dea o explicaţie, considerând că nu ar fi cu totul absurd.

Dar un fapt este cert: nu trebuie să foloseşti niciodată o conspiraţie pentru a explica ceva ce poate fi explicat prin incompetenţă. Şi această maximă se aplică Rusiei chiar mai mult decît oricăror altor state.” Dobrohotov dădea ca exemplu gestul unui agent GRU care a trimis bani unui grup de agenţi în Serbia, ce urma să execute o acţine în Muntenegrul , folosind Western Union şi adresa sediului GRU pe dispoziţia de plată.

Opinia despre incompetenţă este împărtăşită şi de analistul politic Vladimir Frolov, considerat un agent rus, care scria pe site-ul web Republic.ru: „Bineînţeles că nu au fost tentative ale serviciilor speciale ruse de a „submina GRU-ul” în vreun fel, dând presei informaţii despre spionii militari. Acesta este un mit popular.”

Dobrohotov, consideră că expansiunea rapidă a agendei GRU ar putea explica parţial erorile stînjenitoare: „Cred că au de a face cu problemele de personal şi că nu există fonduri suficiente pentru instruirea oamenilor”. Dorbohotov explica: „Nu au resursele necesare. Trimit aceiaşi agenţi, care nu au făcut faţă, în noi misiuni, pentru a doua oară. Pare să fie pur haos. Întreaga omenire a învăţat cuvântul „Noviciok”. Acum a venit timpul ca străinii să înveţe şi cuvîntul „bardak” [harababură]. Este cea mai bună descriere a ceea ce se petrece“, mai spune Dobrohov, citat de Europa Liberă.

Putin, iritat

Un comentator al televiziunii ruseşti Rossia 1, controlată de Kremlin, a criticat eşecurile ofiţeriilor de informaţii „incompetenţi” şi a spus că „întreaga lume râde acum de noi”.

”În timp ce ţările occidentale adesea văd Rusia ca pe un inamic puternic, este foarte neplăcut când parem niste glume”, a declarat analistul politic Dmitri Nekrasov, pe postul de televiziune ”Rossia 1”.

Chiar şi înainte de ultimele acuzaţii occidentale, Putin îşi demonstrase deja iritarea fata de activitatea spionilor săi. El a făcut un comentariu foarte acid, în acord cu opinia şefului Serviciului de Informaţii Externe (SVR) Serghei Narîşkin, al cărui serviciu este în mod tradiţional în competitie cu GRU, care a spus că atacul efectuat la Salisbury este atat de neprofesionist, încât pur şi simplu este imposibil şă aiba ca autori agenţi ruşi.

„Putin ştie că a fost compromis de propriile servicii speciale”, a declarat pentru Bloomberg fostul agent KGB Aleksei Kondaurov. „Reacţiile sale emoţionale publice vorbesc de la sine: este îngrijorat, furios şi anxios”, a adăugat el.

Acuzaţiile recente din partea Olandei, Marii Britanii şi Statelor Unite că agenţii GRU au fost prinşi în flagrant încearcând să spargă unul din organele ONU ar putea declanşa impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Unii analişti cred că ultimele dezvăluiri ale operaţiunilor GRU nu vorbesc atât despre incompetenţa rusă, cât despre dorinta Kremlinului de a trimite un semnal privind disponibilitate de a acţiona în aceasta directie. Alţii sugerează că acesta este preţul pe care Rusia este dispusă să-l plătească pentru programul sau agresiv de spionaj.

Corespondenta la Londra a cotidianului New York Times, Ellen Barry , scria într-un tweet postat la 5 octombrie: „Multă vorbăraie astăzi despre incompetenţa GRU-ului, dar este adevărat în aceeaşi măsură că au executat un număr indefinit de operaţiuni similare, pe o perioadă de timp indefinită, fără să-i prindă cineva”.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: