Despre manipularea prin sondajele de opinie // Analiză

Care pot fi efectele manipulării în sondaje?

Primul efect se produce asupra alegătorilor indeciși. În statele cu democrațiile fragile, din cauza unui sistem politic instabil, există un procent destul de mare al alegătorilor indeciși, care nu au o opțiune politică clar definită. Conform unor cercetări aplicate s-a constatat că aceștia decid să voteze în ultima fază a campaniei electorale, care poate fi cu o săptămână sau chiar cu câteva zile înainte de alegeri. Acest grup al alegătorilor indeciși, în multe cazuri poate tranșa/decide o luptă electorală. Anume din acest considerent, sondajele măsluite ”coboară în rating” candidatul-țintă, creând un trend negativ care vrea să spună că ”nu are sens de votat un candidat fără șanse, care oricum nu trece”. Scopul urmărit este simplu: descurajarea alegătorilor indeciși, inocularea unui sentiment de inutilitate a votului lor către acești candidați ”fără șanse”. Iar ca rezultat, conform acelorași cercetări, se constată că alegătorii indeciși, de obicei, preferă să voteze ”candidații favoriți”, creați inclusiv de către sondaje.

Al doilea efect se produce asupra acelor alegători, care deși au o poziție politică mai mult sau mai puțin clară, prefără să dea un ”vot util” la alegeri pentru ”a nu pierde votul”. Aici ne referim la oameni cu convingeri, dar care nu vor să ”risipească votul”. Anume acești alegători cad cel mai ușor victimă manipulărilor prin sondaje. Deși au o preferință clară, aceștia decid să dea votul candidatului care ”trece” în speranța scăpării de ”răul cel mare” printr-un ”rău mai mic”. Această tehnologie funcționează cel mai bine în turul I, unde alegătorii decid să ”sacrifice” electoral candidatul preferat în favoarea unui candidat ”cu șanse”. Iar ”răspunsul” la întrebarea cine este ”favorit” și cine este ”cu șanse” o dau sondajele manipulate.

Al treilea efect vizează direct candidatul, partidul, staff-ul și susținătorii care sunt ținta sondajelor. Scopul este de a demoraliza militanții, susținătorii candidatului/partidului. Măsluirea sondajelor poate induce o stare defetistă, în special în rândul susținătorilor concurenților electorali care să-și piardă elanul, motivația dedicația de a lupta pentru o cauză care este aparent ”fără șanse”. Pe de altă parte, în statele cu democrații fragile, chiar autoritare, prezentarea unui candidat de opoziție care luptă cu puterea în poziție dezavantajoasă în sondaje are ca efect descurajarea adeziunii publice față de acesta.

Al patrulea efect poate urmări creșterea artificială a ratingului unor candidați. Această abordare reprezintă un element de PR pentru unii candidați, partide pentru a-i plasa în tabăra favoriților.

Un alt efect al manipulării sondajelor este utilizarea acestui instrument sociologic în scopul pregătirii unei fraude electorale. Prezentarea unui rezultat modest în sondaje al concurentului țintă, dar și creșterea ratingului unor candidați favorizați de sondaje va fi un argument pentru a justifica o eventuală fraudă electorală.

Manipularea prin sondaje false, măsluite, este încadrată de către cele mai recente evaluări de specialitate în categoria modelelor de FRAUDĂ ELECTORALĂ.

Este limpede, se știe acest lucru, metodele prin care votul este fraudat fizic sunt dintre cele mai diverse: anularea voturilor, ștampilarea anticipată a unui număr de buletine de vot în favoarea unui candidat, introducerea de voturi false în urnă, folositea ilegală a urnelor mobile etc.

Fraudarea votului folosind manipularea prin sondaje false este o abatere la fel de gravă ca și cele amintite mai sus.

În democrațiile autentice, maturizate, votul este asimilat unui act de voință obiectiv, informat, determinat și rațional. Dispariția uneia dintre aceste patru calități, prin folosirea sondajelor false, viciază în profunzime votul cetățeanului și implicit rezultatul alegerilor.

Influențarea decizie cetățeanului altfel decât prin metodele prevăzute în legile electorale se asimilează fraudei electorale.

Altfel spus, dacă unealta folosită pentru influențarea alegerilor este MINCIUNA, frauda devine evidentă și sancționabilă în litera și spiritul ei.

Așadar, riscurile de a deturna voința alegătorilor și a vicia procesul electoral cu utilizarea sondajelor manipulate este imensă. De rând cu propaganda și manipularea prin mass media și rețele de socializare, diversiunea mediatică, sondajele devin tot mai mult un instrument cheie în mâinele celor care utilizează tehnologiile electorale murdare.

Dacă până nu demult, sondajele reprezentau instrumente sociologice ale partidelor pentru a identifica starea de spirit a cetățenilor și a-și evalua propria activitate, acum, aceste instrumente sunt, tot mai des, utilizate în scop de propagandă și manipulare.

PS: Sondajele în Republica Moldova nu au aproape nici o valabilitate, chiar dacă în unele cazuri sunt comandate de instituții prestigioase din străinătate și acest lucru e recunoscut de toată lumea. Nu te poți baza pe faptul, că un instrument care până acum a dat greș aproape de fiecare dată și nu a servit la altceva decât la manipulare și confuzie – să dea acum rezultate „veridice”, care să servească drept temei pentru luarea unei decizii din partea alegătorilor.

Nu este normal să credem în valabilitatea totală a sondajelor nici în Republica Moldova, nici în alte țări. Chiar și în cazul în care sondajele sunt corecte, acestea pot arăta doar o imagine la un moment dat de timp, la un eșantion de oameni.

Dacă a doua zi se întâmplă niște lucruri – dispoziția oamenilor se poate schimba radical, și rezultatul sondajelor poate să difere. Cu atât mai mult, este grav să luăm decizii electorale în baza unor sondaje clar măsluite.

Manipularea prin sondaje nu este specifică doar Republicii Moldova. Este o practică utilizată atât în statele democratice cât și în cele nedemocratice.

Un exemplu interesant este cel al României în ultimele 2 rânduri ale alegerilor prezidențiale. În 2009, cu câteva zile înainte de alegeri, Mircea Geoană era conform mai multor sondaje cu 10 % în fața lui Traian Băsescu. Cunoaștem ce s-a întâmplat în duminica alegerilor, când Traian Băsescu a câștigat alegerile, chiar dacă la o diferență mică. Un alt exemplu sunt alegerile prezidențialle din 2014, când Victor Ponta era favoritul sondajelor. Cu toate acestea, Klaus Iohannis a câștigat turul doi, învingându-l pe Ponta cu aproape 10 %. Asemenea exemple pot continua la nesfârșit.

Concluzia care se impune este una foarte simplă: alegătorii trebuie să decidă la vot doar în baza propriei conștiințe, doar în baza propriilor viziuni politice și civice fără a fi influențați de instrumente sociologice fraudate.

oficial.md