Ileana Racheru pornește de la faptul că alegerile parlamentare din Republica Moldova s-au desfășurat într-un cadru legislativ criticat de Comisia de la Veneția. Scrutinul a avut loc după ce, în 2018, Curtea Supremă de Justiție a anulat rezultatele alegerilor pentru Primăria Chișinăului, câștigate de către unul dintre liderii opoziției, Andrei Năstase. În consecință, Uniunea Europeană a suspendat asistența financiară pentru Republica Moldova. "Campania electorală probabil că a fost cea mai „mizerabilă“ din întreaga istorie de stat independent a Republicii Moldova", susține Ileana Racheru, care a făcut și un tablou al câștigătorilor, dar și al perdanților.

Câștigătorii nu sunt cei din Partidul Socialiștilor, formațiune declarativ pro-rusă, chiar dacă au obținut cele mai multe mandate - 35 mandate. În realitate sunt marii pierzători, pentru că o parte dintre voturile acestora s-au dus la Partidul Șor - 7 mandate. Acesta este o formațiune populistă, creată de controversatul afacerist Ilan Șor, care este liber, deși a fost condamnat, în primă instanță, la 7 ani de închisoare pentru participarea la furtul miliardului din 3 bănci. Dar și pentru că, așa cum a declarat public președintele Igor Dodon, alegătorii din Transnistria au fost transportați la Chișinău pentru a vota niște independenți total necunoscuți, care nu și-au făcut campanie în regiunea separatistă și care probabil că vor vota în tandem cu Partidul Democrat. Profitorii alegerilor sunt cei din Partidul Democrat și liderul acestuia, oligarhul Plahotniuc, care au reușit să obțină 30 de mandate, deși cu câteva luni în urmă erau slab cotați în sondaje. Plahotniuc avea chiar 90% rating negativ.

Câștigătorii mi se par a fi cei din blocul ACUM (Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma DA) pentru că în condițiile unei campanii electorale atroce, cu fonduri puține au reușit să obțină 26 mandate. De altfel, în ultimii ani cei doi lideri ai blocului ACUM au fost „tocați“ constant de mass-media controlate de socialiști și oligarhul Plahotniuc. Perdanții sunt cetățenii R. Moldova. În primul, rând pentru că o parte a acestora nici măcar nu au fost lăsați să voteze. Cu câteva săptămâni înainte de scrutin, autoritățile de la Chișinău au anunțat că pașapoartele expirate nu pot fi folosite pentru legitimarea alegătorilor, chiar dacă acest lucru a fost posibil la scrutinele anterioare. De ce? Pentru că majoritatea covârșitoare a diasporei occidentale a votat, la prezidențialele din 2016, pentru Maia Sandu, candidata opoziției. În al doilea rând, pentru că cetățenii au fost supuși unei campanii masive de dezinformare, pentru că au fost înregistrate situații de mituire, mobilizare a angajaților de la stat. Alți perdanți sunt UE și România, pentru că nu au reușit să mențină R. Moldova pe o traiectorie europeană, să o transforme din „povestea de succes a Parteneriatul Estic“ într-un candidat cu șanse reale la aderare. Și totuși, nu e chiar totul pierdut. În R. Moldova a apărut o forță politică proeuropenă de opoziție, care este un partener viabil de dialog pentru Bruxelles”, afirmă politologul român.

În opinia Ilenei Racheru, un alt câștigător al alegerilor din Republica Moldova este Rusia.

De ce? Din simplul motiv că rezultatele alegerilor anunță menținerea statu-quo-ului, în care Plahotniuc și Partidul Democrat vor menține Republica Moldova în aceeași condiție de stat capturat, cu instituții nefuncționale, justiție controlată, migrație masivă, corupție și sărăcie. Și un astfel de stat este exact ceea ce îi trebuie regimului Putin”, a explicat Racheru.

Expertul în spațiul ex-sovietic a vorbit și despre cum vede potențialele scenarii postelectorale din Republica Moldova.

Partidul Democrat deja a anunțat că este dispus să discute cu orice forță politică, indiferent de afilierea doctrinară... Și, cel mai important, cu fiecare deputat în parte. Chestiunea sugerează că prima variantă ar fi ca Plahotniuc să facă o majoritate hibridă rezultată din mandatele PDM, Partidului Șor, cei 3 independenți și transfugi de la celelalte partide.A doua variantă ar fi oficializarea alianței Partidului Democrat cu Partidul Socialiștilor. În spațiul public de la Chișinău se mai discută despre o alianță „proeuropeană“ formată din blocul ACUM și PD, care ar însemna însă sinuciderea politică a PAS și Platformei DA. Aceștia nu s-ar putea alia cu falșii proeuropeni din PD, din simplu motiv că și-ar semna certificatul de deces politic, după ce au ajuns în Parlament cu promisiuni anticorupție și pe baza unor filtre de integritate. O altă variantă ar fi „o coaliție de conjunctură“ a PSRM și blocul ACUM, pentru a vota un pachet legislativ menit să scoată statul din captivitatea PD. Este puțin probabil un astfel de scenariu, pentru că, din nou, ar însemna sinuciderea blocului ACUM”, a punctat Ileana Racheru.

Anterior, conducerea PD a negat că ar avea influență asupra instituțiilor statului sau asupra altor actori politici. Negat a fost și un parteneriat dintre Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor. Procedural, după ce Curtea Constituțională a validat alegerile parlamentare din 24 februarie, urmează ca șeful statului să convoace în cel mult 30 de zile prima ședință a noului legislativ, cea de constituire.