Dacă până în mai 2010, reclamanţii erau obligaţi să achite, la adresarea în instanţă, 3% din valoarea acţiunii, după modificare taxa de stat a fost stabilită la maximum 25 de mii de lei, în cazul persoanelor fizice, şi de 50 de mii de lei, în cazul persoanelor juridice.

Se întâmpla cu patru luni înainte ca la Judecătoria Râșcani să ajungă primul dosar din schema „Laundromatul rusesc”.

„Conform mai multor studii și analize credibile, anume plafonarea în anul 2010 a taxei de stat până la 50 de mii de lei indiferent de valoarea acțiunii (chiar dacă soliciți încasarea unui miliard de euro, taxa de stat e tot 50 de mii de lei) a permis organizaţiilor criminale internaționale de a-și canaliza atenția către Republica Moldova pentru legalizarea, prin intermediul sistemului nostru judecătoresc putred de corupt, a banilor de sorginte criminală în cadrul Laundromatului rusesc. Deși nu cred că crime de o asemenea anvergură se mai pot întâmpla vreodată în Republica Moldova, legislația oricum trebuie ajustată astfel încât să fie repusă pe făgașul normalității”, a menționat Sergiu Litvinenco.

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a atenționat încă acum câțiva ani despre modificările controversate la legea taxei de stat, votate în 2010. Potrivit lui, cel care a insistat ca proiectul lui Tănase să fie votat cât mai urgent în lectura a fost ex-preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, iar preşedintele de atunci al Parlamentului, Mihai Ghimpu, a fost responsabil de această urgentare. În urma acestor modificăti, bugetul de stat a ratat 540 de milioane de dolari, mai spunea Andrei Năstase.

Amintim că în „spălătoria rusească” au fost implicaţi peste 20 de magistraţi de la 15 instanţe de judecată din Republica Moldova, care, în perioada 2010-2014, la solicitarea unui lanţ de companii off-shore, au emis peste 50 de ordonanţe judecătoreşti privind încasarea unor datorii fictive în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari.

proiectproiect
proiectproiect
proiectproiect