Grigore Belostecinic, rector al ASEM: „Ne-a fost aplicată o lovitură” // INTERVIU

– Stimate Domnule Belostecinic, cum apreciați învățământul superior în R. Moldova și care sunt adevăratele sale provocări?

Istoria recentă a R. Moldova se caracterizează prin trăsături valabile atât întregii societăți, cât și învățământului superior. După proclamarea independenței, am moștenit o atitudine favorabilă a societății față de școală, în general, și față de învățământul superior în mod special. Am menținut această atitudine față de statutul profesorului. În ultimul timp, acest statut a dispărut. Actualmente, dacă cineva află despre o persoană că lucrează la universitate, se pripește să tragă concluzia că nu a putut să facă față în alt domeniu.

Pentru o perioadă, învățământul universitar a fost accesibil tuturor. În anii 90, au fost înregistrate în R. Moldova 52 de universități, cu un număr de studenți care a atins în 2007–2008 peste 128.000.

128.000 de studenți a avut RM în 2008, în prezent, are 64.000. R. Moldova a avut mai puțini studenți raportat la o mie de locuitori în comparație cu statele vecine. În prezent, în statele dezvoltate, acest raport este de 37 de studenți la 1000 de locuitori, în Ucraina și România – peste 50 de studenți, iar în R. Moldova – 20–22 de studenți

Cu toate acestea, R. Moldova a avut întotdeauna mai puțini studenți raportat la o mie de locuitori în comparație cu statele vecine. În prezent, de exemplu, în statele dezvoltate, acest raport este de 37 de studenți la 1000 de locuitori, în Ucraina și România – peste 50 de studenți, iar în R. Moldova – 20–22 de studenți. Și în cadrul Uniunii Sovietice, RSS Moldovenească a avut un handicap considerabil față de celelalte republici la același capitol.

Din 2007–2008, s-a atestat o reducere ireversibilă a numărului de universități, de la 52 la 27. Apropo, în această vară ar putea fi închise alte instituții de învățământ superior. Însă cel mai dramatic este faptul că a scăzut considerabil numărul de studenți de la cele 128.000 la 64.000. S-a înjumătățit.

Aceste realități au determinat mutații la nivel de profiluri de formare profesională. Dacă odinioară aveam un număr mai mare de studenți la economie, drept, în ultima vreme, organizarea universităților moldovenești, după ponderea studenților care își fac studiile pe domenii de formare profesională, este, în lini generale, similară celor europene.

NADEJDA ROSCOVANU

– Cum se explică faptul că R. Moldova are un număr mai mic raportat la numărul de locuitori decât Ucraina, de exemplu?

În Ucraina, probabil că un număr mai mic de absolvenți de instituții de învățământ preuniversitar pleacă la studii în afară. În cazul R. Moldova, statul român oferă un număr din ce în ce mai mare de burse. În anul curent, de exemplu, a fost atins numărul maxim posibil – 6.000 de locuri.

Factorul determinant este însă situația demografică absolut negativă. În plus, Moldova a depășit Ucraina la numărul populației care emigrează, ca pondere din totalul populației.

Nu poate fi neglijată nici atitudinea generală a societății față de învățământul superior, care este uneori neîntemeiată. În ultimii zece ani, universitățile au fost blamate pentru faptul că au prea mulți studenți, au fost criticate pentru calitatea proastă a studiilor, pentru faptul că producem șomeri etc. Ceea ce, în opinia mea, nu este corect.

Aceste reproșuri au influențat opțiunea celor care voiau să facă o facultate la universități din Moldova, preferând să plece fie în România, fie în alte state europene.

– Universitățile ar fi trebuit să anticipeze această problemă pentru că este un trend invariabil de zece ani.

Am îmbunătățit considerabil condițiile de studii pentru studenți, baza tehnico-materială. Infrastructura Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM) corespunde standardelor unei universități occidentale.

ASEM își diversifică activitatea, se implică mai mult în cercetare. Este vorba de proiecte care pot fi finanțate de Guvern, proiecte realizate împreună cu agenții economici, care, trebuie să recunoaștem, nu au încredere în mediul academic și nu sunt dispuși să solicite efectuarea unor cercetări.

Alte domenii pe care le dezvoltăm sunt serviciile de consultanță, de specializare și reprofilare, perfecționare a cadrelor din economia națională. Acestea pot deveni surse de venit suplimentare. O soluție este de asemenea atragerea studenților din afara R. Moldova. Pentru ASEM, lucrul acesta este complicat, însă Universitatea de Medicină reușește.

– Din punct de vedere al infrastructurii, cred că unele universități au sărit peste cal. Sunt cazuri în care opulența este apăsătoare.

Atunci când am vorbit despre infrastructură, m-am referit expres la ASEM, care corespunde exigențelor unei structuri universitare. Universitatea trebuie să aibă profesori de calitate, biblioteci moderne, laboratoare de cercetare, săli de conferințe, săli de sport, cantine, bufete etc.

ASEM este universitatea care dispune de această infrastructură. Profesorii noștri au grade științifice, sunt implicați în tot felul de proiecte în afară. Avem studenți mult mai buni decât odinioară, care vorbesc limbi străine și posedă calculatorul. Biblioteca ASEM oferă acces la o bază de date impresionantă. Noi oferim studenților posibilitatea să obțină studii de calitate, firește că cei care trec prin ASEM iau de aici ce și cât doresc. În fine, eu nu știu despre crearea unor condiții de lux. Este vorba de lucruri indispensabile.

– Dvs. aveți copii?

Trei.

– Ne-am putea aștepta pe viitor ca unul dintre ei să vă succeadă în funcția de rector al ASEM?

Copiii mei lucrează în alte domenii. Fiul cel mare este angajat al unei companii din Londra, într-o companie de consultanță în domeniul ocrotirii sănătății. Fiica mea mijlocie lucrează pentru Fondul Monetar Internațional, la Washington. Iar mezinul este abia în clasa a șaptea.

NADEJDA ROSCOVANU

– Vâlva în jurul scandalului de corupție lasă impresia că ASEM ar fi cea mai coruptă instituție de învățământ superior din Moldova.

Acest scandal a afectat imaginea și reputația instituției noastre și a întregului corp didactic. Ne-a fost aplicată o lovitură. Nu bag mâna în foc spunând că ASEM este o entitate izolată de restul R. Moldova. Însă vreau să evidențiez niște aspecte ale acestui caz care m-au surprins. În primul rând, nu au fost aduse învinuiri ASEM, ci unor persoane concrete. De ce a abordat mass-media acest subiect la nivel de universitate prin acuzații că am avea aici nu știu ce cogeamite caracatițe? Să se pronunțe instituțiile care investighează acest caz.

Eu repet și pentru Dvs. că aceste rețele despre care se vorbește au fost dezvoltate în afara ASEM. Mă refer la persoanele arestate, care încercau să atragă studenții noștri, și anumiți profesori. Această rețea a format o bază de date, contacta profesorii cu orice ocazie, îi provoca și chiar îi teroriza.

Din cele șase persoane reținute din ASEM, patru au depus cereri de plecare. Majoritatea nu au fost cadre didactice – o secretară la catedra militară, o metodistă la o facultate, altă persoană angajată prin cumul, căreia i-a expirat contractul și care nu mai este angajata noastră. Alte două persoane sunt suspendate din funcție în baza unei prescripții a Procuraturii Anticorupție.

Deranjează amploarea mediatizării acestui scandal, felul inadecvat în care au fost elaborate materialele despre acest subiect, cu informații de acum 12 ani, cu imagini video prezentând genți cu bani, dar care nu se refereau la ASEM. Unele posturi au difuzat zile la rând informații absolut false.

– Există opinia că ASEM ar fi fost atacată şi pentru activitatea Dvs. politică...

Nu vreau să fiu erou. Nu am avut nicio afiliere cu nicio formațiune politică din 2015. M-am retras din activitatea politică mult mai devreme de plecarea PLDM de la guvernare și după aceasta am evitat orice discuție pe acest subiect.

Interviu realizat de Ilie Gulca