La începutul ședinței, cu votul majorității parlamentare au fost incluse pe ordinea de zi trei proiecte de legi care prevăd mai multe măsuri fiscale, inclusiv proiectul legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală. Inițiativele anunțate acum două zile de la tribuna PD au fost aprobate deja a doua zi de Guvern.

„Ele în primul rând nu au trecut prin procedura parlamentară care este stipulată în legislație și sunt încălcate prevederile legii transparenței. În ceea ce privește esența, este o greșeală pe care vrea s-o facă astăzi Parlamentul. Va fi a doua palmă primită de la partenerii europeni. Este de fapt vorba de legalizarea furturilor, nu a capitalului. Deci cei care au castele pe care le țin pe numele soacrelor, a bunicilor acum pot să le legalizeze, plătind un procent minim. Este o șarlatanie”, a declarat Tudor Deliu.

„Un proiect similar a fost calificat de CNA drept o schemă de spălare a banilor de proveniență frauduloasă. Pentru că proiectele nu au trecut procedura regulamentară, în semn de protest părăsim ședința Parlamentului”, a anunțat liberal-democratul Iurie Țap.

Exemplul PLDM a fost urmat de liberali și comuniști. „Văd că nu țineți cont de opinia noastră. Continuați singuri”, a spus liderul PCRM, Vladimir Voronin.

De cealaltă parte, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat că există un aviz pe marginea proiectului privind declararea voluntară și stimularea fiscală „din partea unui expert internațional în domeniu”.

Inițiativa prevede că persoanele fizice pot declara voluntar bunurile nedeclarate, acestea vor trebui să indice sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 decembrie 2018.

Guvernanții susțin că nu vor putea beneficia de declararea voluntară a bunurilor funcționarii publici, cei care au deținut funcții publice după anul 2009: președinți, deputați, prim-miniștri, miniștri, judecători, procurori, directori și adjuncți ai Serviciul Informații și Securitate, ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului Fiscal de Stat, ai Serviciului Vamal, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor etc, dar și toți șefii băncilor fraudate și cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Proiectul a fost criticat și de opoziția extraparlamentară. Vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari, consideră că prin adoptarea modificărilor se va asista la legalizarea banilor furaţi. „Pe fundalul mai multor inițiative de relaxare fiscală, guvernarea încearcă să distragă atenția de la încercarea ordinară de a legaliza banii furați din sistemul bancar cu achitarea a 3% din suma legalizată. Adică, să facă ceea ce n-au reușit la finele lui 2016 cu legea privind amnistia capitalului”, a declarat vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari.