Se întâmplă după ce din 1 ianuarie 2019 au intrat în vigoare noi modificări la Codul de procedură penală care prevăd că persoanele deținute cel puțin zece zile în condiții inumane ori degradante pot solicita reducerea pedepsei sau despăgubiri bănești, scrie Ziarul de Gardă.

Mecanismul a fost introdus după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a solicitat Republicii Moldova, în numeroasele hotărâri ale sale în care constata că persoanele din Penitenciarul nr. 13 sunt deținute în condiții umane și degradante, să instituie un remediu la nivel național ale acestor încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Respectiv, Ion Șoltoianu, care s-a aflat în detenție timp de opt ani, a obținut eliberarea din închisoare înainte de termen folosindu-se de această posibilitate.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost contestată la Curtea de Apel de către ANP.

„De-a lungul anilor s-au mai îmbunătățit condițiile. Nu poți să spui că în Penitenciarul nr. 13 sunt atâtea celule și toate sunt într-o stare dezastruoasă. S-a mai investit, s-au mai făcut reparații. S-au cheltuit bani de la bugetul de stat, bani nu puțini. Dar CtEDO nu stabilește condiții inumane și degradante doar spațiul unde este executată pedeapsa”, a explicat purtătorul de cuvânt al ANP pentru ZDG decizia de a contesta la Curtea de Apel hotărârea.

Potrivit legii, în cazul constatării faptului că persoana a fost deținută în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de judecată dispune reducerea pedepsei condamnatului, calculându-se de la 1 la 3 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție în condiții precare calculate cumulativ.

În octombrie 2013, instanța de fond l-a condamnat pe Ion Șoltoianu la 14 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Instanța a constatat că în 20111, aflat la terasa unui restaurant din centrul Chişinăului, Şoltoianu l-a împuşcat mortal pe fostul poliţist şi om de afaceri Ion Stratulat. Sportivul a fugit imediat de la locul crimei.

Avocatul lui Şoltoianu declara atunci pentru ZdG că Şoltoianu a fugit de la locul crimei pentru că se temea să nu fie asasinat de oamenii lui Stratulat, aflaţi în preajmă. A fost reţinut însă câteva zile mai târziu, la Varniţa.

Din declaraţiile oferite de Şoltoianu în cadrul procesului rezultă că motivul conflictului dintre el şi Stratulat ar fi avut rădăcini mai vechi, fiind legat de activitatea lor de la „Elat”. Stratulat era unul dintre acţionarii societăţii ce deţinea centrul comercial „Elat”, iar Şoltoianu conducea clubul sportiv „Mix Fight”, fondat de „Elat”. Şoltoianu declara că, după ce a devenit acţionar în 2008, Stratulat se împotrivea constant susţinerii financiare a clubului sportiv. După o serie de discuţii aprinse la terasa restaurantului, Şoltoianu a scos arma şi a tras 3 focuri din pistolul de model „TT” pe care îl deţinea legal.

În faţa judecătorilor, fostul sportiv declara că a fost nevoit să-l împuşte pe Stratulat pentru a-şi apăra viaţa, deoarece acesta, pe parcursul discuţiei, ar fi dus de mai multe ori mâna spre tocul pistolului. Argumentele acestuia însă nu i-au convins pe judecători.

În 2016, Curtea de Apel a redus pedeapsa pe numele lui Ion Șoltoianu la 12 ani. Acesta a fost condamnat pe 3 capete de acuzare: omor, păstrare ilegală de arme şi şantaj asupra omului de afaceri Ghenadie Calaraş, pe care l-a forţat, împreună cu alte persoane, să cedeze acţiuni dintr-o afacere cu cazinouri.