Din 13 aprilie, Armenia se confruntă cu o criză politică fără precedent: o mişcare de protest a provocat la 23 aprilie demisia lui Serzh Sargsyan, care tocmai fusese ales prim-ministru cu şase zile înainte, de către parlament, după ce a fost şef al statului timp de zece ani, scrie Agerpres.

Convocat în sesiune extraordinară, parlamentul armean trebuie să-i aleagă marţi un succesor pentru a conduce guvernul.

Nikol Pashinyan a declarat jurnaliştilor că a fost nominalizat de coaliţia Yelk în timp ce se afla în parlament, fiind angajat în "consultări cu toate facţiunile politice".

"Sarcina noastră este de a rezolva criza politică a ţării", a spus el.

Aflat în fruntea mişcării de protest, Pashinyan este singurul candidat la succesiunea lui Serzh Sargsyan. El poate conta pe cele nouă voturi ale coaliţiei Yelk şi a primit sâmbătă sprijinul partidului Armenia prosperă -31 de locuri în parlament - şi al partidului Federaţia revoluţionară armeană (7 locuri), adică un total de 47 de voturi.

Pentru a fi ales, el trebuie să obţină votul a cel puţin 53 dintre cei 105 deputaţi şi va avea nevoie de câţiva transfugi din Partidul Republican aflat la putere, care deţine majoritatea absolută în parlament cu 58 de locuri. Partidul lui Serzh Sargsyan a comunicat că nu va prezenta un candidat şi că aşteaptă să cunoască numele tuturor candidaţilor pentru a-şi preciza poziţia.

"Dacă trei forţe politice parlamentare susţin un singur candidat pentru alegerea premierului, atunci Partidul Republican nu i se va opune", a declarat deja jurnaliştilor Vagram Bagdassarian, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al Partidului Republican.

Într-o demonstraţie de forţă vizând să exercite presiuni asupra electoratului marţi, Nikol Pashinyan a reunit duminică zeci de mii dintre susţinătorii săi la Erevan.

"Privindu-vă în ochi, vă spun: da, sunt pregătit, cu un profund simţ al responsabilităţilor, să-şi asum funcţia de prim-ministru", a declarat el duminică în faţa mulţimii.

Manifestanţii îi reproşează lui Serzh Sargsyan, un fost militar de 63 de ani, că nu a ştiut să diminueze sărăcia şi corupţia în timpul celor zece ani în care s-a aflat la putere şi că a lăsat oligarhilor controlul asupra economiei acestei ţări cu 2,9 milioane de locuitori.

Uniunea Europeană şi-a exprimat sprijinul pentru Armenia în "efortul său pentru construirea unei societăţi prospere şi democratice".

"Rămâne crucial ca toate părţile, inclusiv forţele de ordine şi cei care îşi exercită dreptul la libertatea de reuniune şi de expresie, să facă dovada de reţinere şi de responsabilitate", a declarat într-un comunicat Delegaţia UE.