Dragii mei concetățeni,

Mă adresez vouă tuturor, oriunde vă aflați. Am fost împreună în PMAN din Chișinău în zilele când dorința de libertate ne-a unit sub steagul unei mari victorii istorice – Independența Republicii Moldova.

La 26 - 27 august 2018 ne-am asumat încă o dată Declarația de Independență cu angajamentul realizării ei plenare. Pentru că Independența e a poporului, nu a uzurpatorului, pentru că e imperioasă desprinderea definitivă de coșmarul guvernărilor oligarhice și corupte, pentru că trebuie să terminăm odată și pentru totdeauna cu bandiții din țara asta, în orice instituție publică s-ar fi oploșit: parlament, guvern, președinție, primărie sau în altă parte.

Îmi exprim recunoștința profundă pentru că, deși am fost provocați, v-ați manifestat pașnic, dar într-o manieră categorică și ireversibilă. Sunteți cei mai de ispravă oameni de pe acest pământ. Toți, dar absolut toți cei care au fost în acele zile în PMAN cu trupul sau cu gândul, sunt cei mai de ispravă oameni de pe acest pământ pe care orice țară și i-ar dori drept cetățeni. Ne-a adunat dorința de libertate, ne-a strâns într-un pumn demnitatea și curajul și sunt sigur că istoria noastră va fi scrisă în continuare de caractere puternice ca ale voastre.

Știu că e dificil să reziști, știu că uneori e aproape imposibil. Dar cursul istoriei ne obligă să ne ridicăm de-asupra firii omenești și să perseverăm. Sunt într-o luptă infernală cu mafia de la guvernare pe parcursul a 7 ani de zile. În scrutinul pentru Capitală, cu suportul vostru, cu mijloace exclusiv curate, civilizate, democratice, am obținut mandatul de Primar General al Chișinăului.

Conștient de ce urmează, alături de cei 4 viceprimari ce ar mai fi fost validați la CMC, m-am întâlnit imediat cu reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova, cu cei ai asociațiilor minorităților (prima fiind cea evreiască) și ai mediului de experți în urbanistică. Am discutat proiectele în derulare și noi cu investitorii din Belarus, tradiționali în transportul din Chişinău.

Cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu Banca Europeană pentru Investiții, cu investitori și finanțatori locali și străini am analizat proiecte importante în domeniile infrastructură, drumuri, poduri, parcuri, salubritate, iluminat public. După întrevederi de informare cu Ambasadorii statelor UE, am întreprins primele vizite externe în România, Germania și Austria. Urmau Franța, Ungaria, Slovacia etc.

Ceea ce pot spune cu certitudine e faptul că după acest minim efort, astăzi, Chișinăul deja ar fi fost altfel la capitolul curățeniei, siguranței, al traficului rutier, al reparării și marcării drumurilor, prioritar al trecerilor pietonale lăsate acum de izbeliște.

Ar fi fost cu totul altfel și pe data de 26 august, și pe 27 august, de ziua Independenței, zi în care Piața Marii Adunări Naționale ar fi fost a tuturor cetățenilor, inclusiv a polițiștilor și familiilor lor, toți veniți cu pace, indiferent de nume, credință, convingeri sau speranțe, indiferent de literele cu care scriem sau de limba vorbită.

Ar fi fost altfel și la 31 august, de Ziua Limbii Române, când indiferent de graiuri și dialecte ne-am fi adunat cu toții în inima țării pentru a sărbători și nu a deplânge sau a ne confrunta. De altfel, proiectul de program al acestei zile a fost, practic, elaborat încă la 15 iunie când, la Viena, l-am discutat cu prietenii noștri din țară și străinătate, dorindu-ne să avem la Chișinău în această zi toate provinciile.

Realitatea de azi, însă, e alta. Suferim cu toții, fie că suntem tineri, adulți sau cărunți, fie că suntem muncitori, pensionari, medici, avocați, dascăli, veterani, studenți sau militari! Suferim cu toții!

De ce? Cu ce am greșit? Ce am făcut? Sau, mai bine zis, ce nu am făcut, când trebuia făcut? Așa se face ca în secolul XXI în Republica Moldova aproape ca nu mai există economie, nu sunt locuri de muncă, bugetele sunt devalizate, legile nu produc efecte decât pentru unii.

Moldova a ajuns un loc din care oamenii pleacă și nu se mai întorc, un teritoriu unde mafiile financiare și-au dat mâna, iar miliardele dispar peste noapte din visteria statului și nimeni nu răspunde pentru acest lucru. Stat de Drept nu mai exista de multă vreme, iar un impostor s-a declarat stăpân.

Deși guvernarea afirmă că este pro-europeană, nimeni nu o mai crede și acest regim odios a devenit nefrecventabil. Cancelariile europene se feresc să aibă de a face cu marionetele lui Plahotniuc, relațiile diplomatice și economice sunt în impas, iar dialogul a fost suspendat până la corectarea derapajelor majore de la democrație.

O mână de oameni decide în numele unui popor, dar împotriva lui! Atunci când deciziile care privesc cetățeanul, drepturile si obligațiile lui devin privilegiul unui singur om înconjurat de gașca sa, democrația dispare și este instaurată dictatura.

Cum trăim în dictatură – s-o spunem răspicat! Dar să mai spunem la fel de răspicat că atunci când o guvernare devine autocrată, anti-populară, ea își pierde legitimitatea și trebuie înlocuită! PAȘNIC, NU ALTFEL, DAR TREBUIE ÎNLOCUITĂ!

Și trebuie să ne pătrundem de un singur adevăr incontestabil: regimul sinistru al lui Plahotniuc poate rezista la conducerea Moldovei exact atâta vreme cât noi îi vom permite acest lucru. Am înțeles asta explicit în anii de lungă confruntare cu bandiții erijați în politicieni.

Plahotniuc poate decide doar atât: cât rău vrea să ne facă. Dar cât timp va putea sa ne stăpânească nu el decide, ci NOI! El exista doar pentru că noi nu am decis cu adevărat că trebuie să plece!

Plahotniuc poate trece prin Parlament orice fel de lege, doar pentru ca noi nu suntem atenți la ceea ce face! El poate fura nestingherit un miliard de la poporul acesta și controlează plenar justiția doar pentru ca noi nu-i cerem cu adevărat socoteală!

Nu am cerut nimănui, niciodată, nimic din ceea ce nu am făcut deja eu însumi. De aceea pot afirma cu fermitate că ei vor câștiga doar dacă nouă ne va fi teamă! Ei vor câștiga ori de câte ori noi vom renunța! Iar de câte ori ei vor câștiga, oameni buni și dragi, noi vom pierde! Iar acest lucru, începând chiar din acest moment, de astăzi, nu trebuie să se mai întâmple!

Trebuie să fim conștienți de faptul că nu am oferit mandatul nostru acestei guvernări pentru ca ea să fure zeci de miliarde din banii publici, iar apoi să ne impună recuperarea miliardelor furate în valoare dublă, nu i-am oferit mandatul nostru pentru ca ea să transforme țara într-o spălătorie a mafiei rusești, într-un spațiu al contrabandei, traficului de oameni, de arme și de substanțe interzise, pentru ca ea să voteze legile amnistierii fiscale și penale a hoților și spălătorilor de miliarde, pentru ca ea să înlocuiască sistemul electoral reprezentativ pentru întreg poporul, cu o făcătură în beneficiul criminalilor Plahotniuc -Dodon-Leancă-Șor!

A împuternicit cineva dintre noi această guvernare toxică, aflată în agonie și disperare să umilească un popor cu stabilirea datei alegerilor în mijlocul iernii viitoare? NU! Și atunci, dacă această guvernare a acționat fără mandatul poporului, toate acțiunile ei sunt nule de drept și trebuie imediat anulate!

Acesta este motivul pentru care nu ne rămâne decât să le dăm o mână de ajutor, atunci când se vor întoarce din vacanțele lor exotice. Să venim cu toții la Parlament, sa-l înconjurăm și să le cerem fără frică, determinat și cu resurse de asediu îndelungat să se facă toate corecțiile necesare pe absolut toate pachetele de legi care strivesc democrația și viitorul Republicii Moldova.

Dragii mei, trebuie să vă mai spun ceva. Preocuparea mea majoră nu e legată de alegerile municipale furate prin decizii judecătorești halucinante, ea nu este legată nici măcar de alegerile parlamentare viitoare. Preocuparea mea supremă e definită de viitorul generațiilor care ne vor urma și prin care țara asta VA DĂINUI.

Am fost și rămân pentru totdeauna împreună cu voi. Sunt prietenul și partenerul vostru. Pentru mine Moldova înseamnă totul. Fără Moldova și oamenii ei minunați eu sunt nimic. Aveți Curaj! Vă iubesc!